ICCJ. Decizia nr. 2871/2005. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2871/2005
Dosar nr. 10/2005
Şedinţa publică din 9 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2231/2004, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de reclamantul C.V. şi pe cale de consecinţă, a dispus anularea Ordinului nr. R/320 din 1 iunie 2004, emis de către Ministerul Sănătăţii, prin care s-a dispus sancţionarea reclamantului, cu „mustrare scrisă".
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că ordinul de sancţionare contestat, a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 66 din Legea nr. 188/1999, care impun cercetarea prealabilă a faptei şi audierea funcţionarului public.
Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. civ., a declarat recurs, pârâtul Ministerul Sănătăţii, recurs prin care a criticat omisiunea instanţei de fond, de a se pronunţa şi de a reţine o probă administrativă. Această probă constă în nota întocmită de către contestator, cu ocazia efectuării unui control la locul său de muncă, precum şi în nota de consemnare a concluziilor celui de-al doilea control, acte care reprezintă în realitate, cercetarea prealabilă aplicării sancţiunii.
Examinând recursul, prin prisma criticii formulate, se constată că acesta este nefondat, iar sentinţa curţii de apel este legală şi temeinică.
Astfel, în mod corect, prima instanţă a considerat că cele două note invocate atât în faţa acesteia, cât şi în motivele de recurs, nu pot fi reţinute ca reprezentând o cercetare prealabilă. Aceste acte sunt acte clare de control ce conţin atât constatări, nereguli, cât şi propuneri.
Faţă de dispoziţiile speciale ale art. 66 din Legea nr. 188/1999, care impun categoric efectuarea unei cercetări prealabile sancţionării funcţionarului public şi audierea acestuia, împrejurări care trebuie consemnate distinct în scris, sub sancţiunea nulităţii, este evidentă neîndeplinirea acestei dispoziţii legale, motiv pentru care, se va respinge critica formulată, ca nefondată.
În acest mod, nu este îndeplinit nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. urmând ca, potrivit art. 312 din acelaşi cod, recursul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei civile nr. 2231 din 19 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2863/2005. Contencios. Nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 2898/2005. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
