ICCJ. Decizia nr. 314/2005. Contencios. La încheiere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 314/2005
Dosar nr. 6608/2004
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 2150/2004, la Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamantul B.I. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, Autoritatea Naţională de Control, Garda Financiară - Comisariatul General şi Garda Financiară - Comisariatul Regional Timiş, solicitând anularea deciziei nr. 42 din 28 ianuarie 2004 şi a adresei nr. 6854 din 9 februarie 2004, emise de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, reintegrarea în funcţia publică de comisar superior clasa I în cadrul Gărzii Financiare Timiş, obligarea pârâtelor la plata de despăgubiri egale, cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi la plata de daune morale, la suma de 500 milioane lei.
În şedinţa publică din 27 aprilie 2004 a fost pusă în discuţia părţilor, cererea reclamantei privind suspendarea executării celor două acte administrative, a cărei anulare s-a cerut.
Prin încheierea din 27 aprilie 2004, Curtea de Apel Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a reţinut că cererea reclamantului întruneşte cerinţele art. 9 din Legea nr. 29/1990 şi a dispus suspendarea executării celor două acte emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, până la judecarea acţiunii privind anularea acestora.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, pârâta Garda Financiară - Comisariatul General, la data de 24 mai 2004.
Recurenta nu s-a conformat, însă, cerinţelor art. 303 C. proc. civ., în sensul că nu a indicat motivele pentru care consideră netemeinică şi nelegală, încheierea atacată, nici prin cererea de recurs şi nici înlăuntrul termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., deşi, aşa cum rezultă din actele dosarului, încheierea de şedinţă i-a fost comunicată la data de 24 mai 2004.
În aceste condiţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 306 C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului.
De altfel, recursul a rămas şi fără obiect, întrucât, aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr. 362 din 9 iulie 2004 (depusă la dosar, de intimatul-reclamant), Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a soluţionat litigiul pe fond. Or, suspendarea dispusă îşi producea efectele, numai până la judecarea acţiunii în anulare, conform art. 9 din Legea nr. 29/1990.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul, recursul declarat de Garda Financiară - Comisariatul General împotriva încheierii din 27 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 2150/CA/2004.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 31/2005. Contencios. Anulare dispoziţie... | ICCJ. Decizia nr. 375/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|