ICCJ. Decizia nr. 2718/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2718/2005
Dosar nr. 7622/2004
Şedinţa publică din 21 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa atacată cu recurs, sentinţa civilă nr. 321, pronunţată la data de 8 iunie 2004, în dosarul nr. 3624/CA/2004, Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamantul Z.S. împotriva Casei Judeţene de Pensii Timiş.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că reclamantul s-a adresat Casei Judeţene Timiş, la data de 12 februarie 2004, solicitând acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cererea sa fiind respinsă în mod legal, în raport cu prevederile art. 2 din Legea nr. 586/2002, potrivit cărora o astfel de cerere putea fi depusă până la data de 31 decembrie 2003.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs, reclamantul, susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a dat o hotărâre nelegală, prin aplicarea greşită a prevederilor legale în materie.
Recursul este întemeiat.
Este necontestat că obiectul acţiunii şi al cererii adresate Casei Judeţene de Pensii îl formează solicitarea de către recurentul-reclamant, a drepturilor acordate prin OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit art. 7 alin. (3) din această ordonanţă, comisia de aplicare este obligată să se pronunţe asupra cererii, printr-o hotărâre motivată.
Or, în cauză, Comisia din cadrul Casei Judeţene de Pensii Timiş, la cererea recurentului-reclamant a răspuns cu adresa nr. 2429 din 16 martie 2004, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor legale de mai sus şi un refuz nejustificat de soluţionare a cererii, în condiţiile legale, printr-o hotărâre motivată.
Pe de altă parte, prin art. II din Legea nr. 323/2004, termenul prevăzut de OG nr. 105/1999 a fost prelungit până la 31 decembrie 2006.
Astfel fiind, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată, pentru ca cererea reclamantului să fie soluţionată de Comisia de specialitate din cadrul Casei Judeţene de Pensii Timiş, potrivit dezlegărilor date mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul Z.S., împotriva sentinţei civile nr. 321 din 8 iunie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, la Casa Judeţeană de Pensii Timiş, pentru soluţionarea cererii formulate de recurentul-reclamant, în temeiul OG nr. 105/1999.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2717/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 302/2005. Contencios. Anulare decizie A.N.V.... → |
---|