ICCJ. Decizia nr. 3154/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3154/2005
Dosar nr. 471/2005
Şedinţa publică din 18 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul M.S. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitând instanţei, ca în contradictoriu cu aceasta, să dispună anularea hotărârii nr. 10178 din 25 august 2004 şi să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada 15 noiembrie 1956 - 21 noiembrie 1958 a satisfăcut stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi în mod greşit, pârâta nu a considerat că această perioadă îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 731 din 25 noiembrie 2004, a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea hotărârii nr. 10178 din 25 august 2004. Totodată, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pe perioada 15 noiembrie 1956 - 21 noiembrie 1958. De asemenea, a obligat pârâta să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând cu 1 septembrie 2004.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că din livretul militar rezultă că în perioada 15 noiembrie 1956 - 21 noiembrie 1958, reclamantul a fost „mână de lucru," denumirea specialităţii militare fiind aceea de constructor „drumuri şi poduri". A mai susţinut că prioritatea evidenţelor nu poate constitui cauză de pierdere a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, care se constituie în regim reparatoriu pentru cei care din diferite motive au fost supuşi în perioada armatei, la muncă.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Dolj.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că lipsa unor evidenţe certe privind unităţile din Direcţia Generală a Serviciului Muncii nu constituie un motiv pertinent pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002. De altfel, a mai susţinut recurenta, nici nu există o prioritate a evidenţelor detaşamentelor de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, ci doar o altă interpretare a Legii nr. 309/2002, lărgindu-se caracterul de muncă forţată, şi asupra altor activităţi de muncă prestate în cadrul sistemului armatei române.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
În conformitate cu prevederile art. 6 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 309/2002, dovada încadrării în dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 se face fie cu livretul militar, fie cu relaţii de la U.M. nr. 02405 Piteşti.
Din livretul militar al reclamantului rezultă că acesta a efectuat stagiului militar la U.M. 03594 Constanţa, ca mână de lucru, la rubrica specialitatea militară menţionându-se constructor drumuri şi poduri.
La o privire mai atentă a menţiunilor făcute în livretul militar se poate concluziona că reclamantul nu a avut calitate de soldat în armată, ci a fost folosit la muncă, fapt reţinut, de altfel, în mod corect şi de către instanţa de fond, care a arătat că menţiunea stagiului militar era impropriu folosită, „pentru că cei înrolaţi nu erau soldaţi, nu aveau armă, nu depuneau jurământ militar, ci erau buni pentru serviciul militar combatant neinstruit".
Lipsa unor evidenţe certe privind unităţile din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii este într-o oarecare măsură confirmată şi de Ministerul Apărării Naţionale care, prin adresa nr. A 1876 din 20 aprilie 2004, comunică Directorului executiv al Casei Judeţene de Pensii Dolj, că „în urma cercetării arhivistice efectuate, rezultă că înscrisurile privind arma şi specialitatea militară, din fişele de evidenţă, nu sunt relevante în raport cu locul în care cetăţeanul respectiv şi-a satisfăcut stagiul militar şi spre edificare trimite copiile a 3 (trei) fişe de evidenţă ale unor militari aflaţi în astfel de cazuri".
Faţă de această situaţie, precum şi de menţiunile din livretul militar al reclamantului, se poate concluziona că acesta a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, chiar dacă unitatea militară unde a satisfăcut stagiul militar, nu poartă denumirea de detaşament de muncă.
În consecinţă, în raport cu cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, soluţia pronunţată fiind legală şi în deplină concordanţă cu dispoziţiile aplicabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva sentinţei civile nr. 731 din 25 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3152/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3155/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
