ICCJ. Decizia nr. 318/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin decizia nr. 1968 din 29 mai 2002, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, a admis recursul declarat de C.D. împotriva sentinței civile nr. 449 din 20 iunie 2001, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a modificat sentința atacată, a anulat Ordinul nr. 157 din 5 februarie 2001, emis de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și a dispus reintegrarea reclamantului, în funcția deținută anterior.
Totodată, a obligat pârâtul să plătească reclamantului, indemnizația de conducere cuvenită funcției de director al Direcției Sanitare Veterinare, cu începere de la 5 februarie 2001, până la reintegrarea efectivă.
Tot Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 747 din 25 februarie 2003, a respins cererea de revizuire formulată de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, împotriva deciziei nr. 1968/2002.
Completul de 9 judecători al Curții Supreme de Justiție, prin decizia nr. 307 din 6 octombrie 2003, a respins recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, împotriva aceleiași decizii nr. 1968/2002, ca nefondat.
La data de 9 iulie 2004, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat contestație la executare, în conformitate cu dispozițiile art. 399 - 404 C. proc. civ., împotriva executării silite a deciziei nr. 1968 din 29 mai 2002, a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.
Contestatorul a solicitat admiterea cererii sale, conform dispozițiilor alin. (2) al art. 400 și art. 404 alin. (1) și art. 309 alin. (1) C. proc. civ., în sensul lămuririi întinderii titlului executoriu constând în decizia nr. 1968/2002.
în motivarea cererii se arată că secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție nu a stabilit în cuprinsul deciziei pronunțate, cuantumul despăgubirilor cuvenite creditorului.
Contestația la executare formulată în cauză, urmează a fi respinsă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Ulterior sesizării înaltei Curți de Casație și Justiție, cu prezenta contestație, prin adresa nr. 167900 din 21 ianuarie 2005, contestatorul a solicitat admiterea cererii sale, arătând în același timp, pe de o parte, că prin decizia nr. 530 din 9 septembrie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a fost obligat să achite reclamantului C.D., ca urmare a deciziei nr. 1968/2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, suma de 117.603.099 lei, precum și suma de 5 milioane lei, reprezentând cheltuieli de judecată, iar, pe de altă parte, că a și achitat aceste sume, conform ordinelor de plată depuse în copie la dosar.
Examinând înscrisurile depuse la dosar se constată că într-adevăr, prin ordinele de plată depuse în copie, la dosarul cauzei, contestatorul a achitat sumele stabilite prin decizia nr. 530/2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 23 septembrie 2004.
în aceste condiții se constată că cererea formulată în cauză este lipsită de interes.
în plus, prin decizia nr. 1968/2002, nici nu era posibilă stabilirea cuantumului exact al despăgubirilor, întrucât s-a decis că urma să se plătească lui C.D., indemnizația de conducere cuvenită funcției de director al Direcției Sanitare Veterinare Mehedinți, "cu începere de la 5 februarie 2001, până la integrarea efectivă".
De altfel, contestația la executare, conform art. 401 C. proc. civ., poate fi formulată în termen de 15 zile de la datele de referință prevăzute la alin. (1) lit. a) - c), dispoziții în raport cu care regularitatea cererii formulate urma a fi pusă în discuție, în ipoteza în care nu ar fi încheiată executarea.
Aceasta, cu atât mai mult, cu cât contestatorul nu a atacat nici încheierea din 26 mai 2004, prin care s-a dispus încuviințarea executării silite în dosarul nr. 924/2004, al Judecătoriei sectorului 4 București și nici procesul-verbal încheiat la 18 iunie 2004, în dosarul nr. 40/2004 al Biroului executorilor judecătorești care, conform art. 3717alin. (4) C. proc. civ., constituie titlu executor.
Prin urmare, a fost respinsă contestația la executare formulată în cauză de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.
| ← ICCJ. Decizia nr. 311/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 304/2005. Contencios → |
|---|
