ICCJ. Decizia nr. 3187/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 30 iunie 2000, reclamanta SC C. SA Cluj-Napoca a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj, să se dispună anularea actelor de control financiar și exonerarea de plata obligațiilor fiscale stabilite în sarcina sa.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, rejudecând cauza în fond după casare, prin sentința civilă nr. 220 din 11 februarie 2004, a admis în parte acțiunea, a dispus anularea parțială a procesului-verbal nr. 4442 din 16 decembrie 1999, întocmit de Garda Financiară Cluj și a deciziei nr. 897 din 14 iunie 2000, emisă de Ministerul Finanțelor Publice, în partea referitoare la obligațiile de plată a sumelor de: 1.943.700 lei impozit pe profit, 169.102 lei penalități de întârziere la plată, 14.364.244 lei T.V.A. și 2.080.167 lei majorări de întârziere la plată, exonerând-o pe reclamantă de plata acestor sume.
Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere concluziile expertizei contabile efectuată în cauză, precum și răspunsul la obiecțiunile la expertiză formulate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj.
împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, legal reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj, criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că în mod greșit instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei, exonerând-o de plata sumei de 18.557.213 lei, impozit pe profit, T.V.A. și majorări de întârzieri aferente, motivarea soluției limitându-se exclusiv la concluziile expertizei contabile efectuată în cauză, evidențiindu-se existența contradicțiilor dintre înregistrările contabile efectuate de reclamantă.
Recursul este nefondat.
în scopul verificării operațiunilor financiar-contabile intervenite între reclamantă și alte două societăți comerciale, beneficiare a uleiului mineral livrat de reclamantă, a fost efectuată o expertiză contabilă, expertul contabil răspunzând la obiecțiunile formulate ulterior depunerii raportului de expertiză de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj.
Constatând realitatea și legalitatea operațiunilor patrimoniale consemnate în facturile fiscale analizate, expertul contabil a stabilit și efectuarea plății acestor facturi, obligațiile de plată către bugetul de stat fiind corect calculate.
Expertul contabil a avut în vedere conform răspunsului la obiecțiuni, realitatea scriptică evidențiată de înregistrările contabile efectuate conform Legii nr. 82/1991, pentru perioada verificată, respectiv 19 septembrie 1999 - 28 octombrie 1999, în care s-au efectuat operațiunile comerciale.
Ca atare, în mod legal instanța de fond, a reținut că reclamanta se impune a fi exonerată de plata sumei de 18.557.213 lei, menționată la pct. 2 din procesul-verbal nr. 4442 din 16 decembrie 1999, întocmit de Garda Financiară Cluj, recursul declarat de pârât fiind nefondat și a fost respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3190/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3326/2005. Contencios → |
|---|
