ICCJ. Decizia nr. 3262/2005. Contencios. Refuz reîncadrare în fucţie în cadrul M.A.I. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3262/2005
Dosar nr. 2569/2004
Şedinţa publică din 24 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 6 noiembrie 2002, reclamantul A.P. a chemat în judecată Ministerul Administraţiei şi Internelor, solicitând anularea deciziei nr. 93093 din 17 octombrie 2002 şi obligarea pârâtului să-l reîncadreze pe o funcţie corespunzătoare pregătirii sale profesionale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că trecerea sa în rezervă s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale, acuzaţiile aduse fiind infirmate de Parchetul Militar Bucureşti care a cercetat faptele şi a dispus scoaterea de sub urmărire penală.
Prin sentinţa civilă nr. 2005 din 26 noiembrie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că trecerea în rezervă a reclamantului a fost justificată, întrucât a comis abateri grave cu privire la înmatricularea unor autoturisme importate din străinătate, neavând relevanţă împrejurarea că faptele imputate nu au fost considerate ca având caracter penal.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, reclamantul A.P., invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aplicarea greşită a legii.
Astfel, reclamantul a învederat că i-a fost respinsă în mod nejustificat cererea de a se prezenta originalul ordinului de trecere în rezervă, act ce nu i-a fost niciodată comunicat şi asupra legalităţii căruia instanţa s-a pronunţat fără a fi învestită.
Reclamantul a invocat în motivele de recurs, excepţia de ilegalitate a ordinului de trecere în rezervă, în raport cu împrejurarea că a fost emis după împlinirea termenului de prescripţie şi cu încălcarea regulamentelor în vigoare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate şi cu prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea reţine că prin actul nr. 93093 din 17 octombrie 2002, pârâtul a comunicat răspunsul său negativ la memoriul adresat de reclamant, prin care solicita reintegrarea ca ofiţer în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, instituţie care dispusese trecerea în rezervă, prin Ordinul nr. II/013169 din 15 noiembrie 1994, în conformitate cu prevederile art. 43 lit. i) din Statutul corpului ofiţerilor.
Reclamantul a solicitat anularea acestui act, invocând în drept prevederile art. 1 din Legea nr. 29/1990, în sensul că adresa reprezintă un refuz nejustificat de a-i fi rezolvată o cerere legală.
Instanţa de fond, învestită cu soluţionarea acţiunii de anulare a acestui act, a reţinut în mod întemeiat că respingerea cererii reclamantului, de a fi reintegrat ca ofiţer, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 29/1990, refuzul pârâtului fiind justificat, întemeindu-se pe faptul că trecerea în rezervă, ce a avut loc în 1994, măsură necontestată, s-a dispus ca urmare a abaterilor grave de la prevederile regulamentelor militare.
Criticile formulate de reclamant privind neprezentarea ordinului în original şi aprecierea legalităţii acestuia, nu sunt fondate, la dosar fiind depuse în fotocopii, ordinul respectiv şi înscrisurile care au stat la baza emiterii, instanţa limitându-se a reţine că actul administrativ nu a fost contestat potrivit legii şi nu apărea necesar a se prezenta originalele.
Cât priveşte excepţia de ilegalitate a ordinului de trecere în rezervă, cerere formulată în recurs, Curtea o constată neîntemeiată, reclamantul având posibilitatea de a ataca acest act administrativ, pe cale directă, în procedura contenciosului administrativ, ceea ce nu a făcut.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.P. împotriva sentinţei civile nr. 2005 din 26 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 3258/2005. Contencios. Anulare parţială... | ICCJ. Decizia nr. 3288/2005. Contencios. Anulare act control... → |
---|