ICCJ. Decizia nr. 3300/2005. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3300/2005
Dosar nr. 306/2005
Şedinţa publică din 25 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
F.I., în contradictoriu cu Ministerul Economiei şi Comerţului Bucureşti şi SC F. SA, a solicitat anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, seria M.03 nr. 0008 din 30 octombrie 1992, în sensul excluderii terenului înscris în C.F. 909 Cristur, nr. top 360/1/2, în suprafaţă de 1534 mp şi obligarea societăţii pârâte să-i predea terenul, cu radierea din C.F., a pârâtei.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 219 din 19 noiembrie 2004, a admis excepţiile formulate de pârâtă şi a respins acţiunea.
S-a reţinut că certificatul contestat a fost înregistrat în C.F., împrejurare de care reclamantul a luat la cunoştinţă la 4 iulie 2001, când acesta a încheiat act translativ de proprietate, cu privire la suprafaţa de 364 mp, pe care a vândut-o SC M. & C. SRL Hunedoara, ori acţiunea a fost introdusă peste termenul de un an prevăzut de art. 5 alin. final din Legea nr. 29/1990, astfel că este tardivă.
Acţiunea este şi inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile.
Considerând hotărârea nelegală, reclamantul a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 4 C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei, cu trimitere, spre soluţionare, Judecătoriei Deva.
Se arată că faţă de data chemării în judecată, în dosarul nr. 5110/2003 al Judecătoriei Deva, unde avea calitatea de pârât şi unde a aflat de existenţa certificatului în discuţie, prezenta acţiune este formulată în termenul legal şi este admisibilă.
Cum nici până în prezent, pârâta nu este intabulată în foaia sa de proprietate, competenţa de soluţionare a pricinii revine judecătoriei.
Recursul este fondat, potrivit celor ce se vor arăta:
Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria Deva, sub nr. 5110/2003, reclamanta SC F. SA Deva, a chemat în judecată pe pârâţii F.I. şi SC M. & C. SRL Hunedoara şi a solicitat să se constate nulitatea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1958/2001, cu privire la terenul în suprafaţă de 364 mp, înscris în C.F. nr. 909 Cristur, nr. top 360/1/2, să se dispună radierea dreptului de proprietate din C.F., înscris pe numele SC M. & C. SRL şi să se restabilească situaţia de C.F.
S-a motivat cererea prin faptul că respectivul teren constituie proprietatea sa, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate, seria M.03 nr. 0008/1992, emis de Ministerul Industriilor, este intabulat în C.F.; astfel tranzacţia încheiată între părţi s-a întocmit prin fraudarea legii.
F.I. a formulat cerere neconvenţională, prin care, în contradictoriu cu SC F. SA Deva şi Ministerul Economiei şi Comerţului, a solicitat anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru 1534 mp teren înscris în C.F. 909 Cristur nr. top 360/1/2, radierea din C.F., a înscrierii dreptului de proprietate a pârâtei-reclamante şi obligarea ei să-i predea în deplină proprietate şi posesie, parcela din litigiu.
Judecătoria Deva, prin sentinţa nr. 1251 din 4 mai 2004, a declinat în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, competenţa de soluţionare a cererii neconvenţionale formulată de pârâtul-reclamant F.I. şi a disjuns acţiunea principală, fixând termen pentru soluţionare.
Acţiunea disjunsă a fost înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, sub nr. 6260/2004 şi aici s-a pronunţat sentinţa nr. 219 din 19 noiembrie 2004, supusă controlului prin recursul de faţă.
Cum despre certificatul de atestare a dreptului de proprietate, reclamantul F.I. a aflat cu ocazia chemării sale în judecată, în dosarul nr. 5110/2003, al Judecătoriei Deva, greşit instanţa a reţinut excepţiile de tardivitate şi de inadmisibilitate a acţiunii.
Mai mult, din examinarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în discuţie, rezultă că SC F. SA este beneficiara unei suprafeţe de teren de 34.958,50 m2, iar din extrasul de carte funciară rezultă că aceasta are intabulate doar parcelele 383, 384 şi 356, în suprafaţă de 13.981 mp, ori în discuţie este o altă parcelă - 360/1/2, în suprafaţă de 1534 mp.
În consecinţă, se va admite recursul şi se va casa sentinţa, cu trimitere spre rejudecare aceleiaşi instanţe, conform art. 313 C. proc. civ., pentru soluţionarea pe fond a cauzei.
Cea de a doua critică din recurs privind necompetenţa curţii de apel de a soluţiona pricina, nu poate fi primită, pe de o altă parte, pentru că soluţia de disjungere nu a fost atacată cu recurs în termenul legal şi a devenit, astfel, irevocabilă, iar pe de altă parte, anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate este de competenţa instanţei de contencios.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de F.I. împotriva sentinţei civile nr. 219 din 19 noiembrie 2004, a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3292/2005. Contencios. Refuz emitere decizie.... | ICCJ. Decizia nr. 3304/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
