ICCJ. Decizia nr. 3450/2005. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3450/2005
Dosar nr. 7529/2004
Şedinţa publică din 1 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 23 martie 2004, B.T. SA Cluj Napoca a solicitat în contradictoriu cu Administraţia Finanţelor Publice Cluj şi Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, să se dispună anularea deciziei nr. 41 din 19 februarie 2004 şi a pct. 3 din procesul-verbal de control nr. 15.948 din 23 decembrie 2003, privind impozitul pe profit, precum şi suspendarea executării silite, conform somaţiei de plată nr. 360 din 5 martie 2004.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 734 din 27 mai 2004, a admis acţiunea, a anulat actele de control financiar atacate şi a exonerat-o pe reclamantă de plata sumei de 5.896.995.058 lei, impozit pe profit stabilit, în mod eronat, prin interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor HG nr. 402/2000, raportate la OG nr. 70/1994 şi OUG nr. 217/1999.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe au declarat recurs, pârâţii, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 C. proc. civ., susţinând în esenţă că în mod greşit instanţa de fond a reţinut aplicarea eronată de către organul de control, a dispoziţiilor HG nr. 402/2000, raportat la OG nr. 70/1994 şi OUG nr. 217/1999, referitor la impozitul pe profit aferent anului 2000, datorat de reclamantă, deşi fondul de rezervă generală şi rezerva generală pentru riscul de credit se constituie anual, şi nu lunar.
Recursul este nefondat.
OG nr. 70/1994 şi OUG nr. 217/1999 prevăd că profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază lunar, cumulat de la începutul anului fiscal.
Prevederile HG nr. 402/2000 (M. Of. nr. 262/12.06.2000) şi Instrucţiunile elaborate în aplicarea art. 4 alin. (6) lit. e) din OUG nr. 217/1999, în sensul că rezerva generală pentru riscul de credit şi rezerva generală potrivit art. 43 din Legea nr. 58/1998, se calculează şi se deduc anual, şi nu lunar, cum a procedat reclamanta, nu pot fi aplicate retroactiv pentru întreg anul fiscal 2000, când s-a efectuat controlul.
HG nr. 402/2000 a modificat cu efect retroactiv, actul normativ, respectiv OUG nr. 217/1999, ce a condus la înlăturarea dispoziţiei art. 4 alin. (6) lit. e) din HG nr. 402/2000, prin HG nr. 1394/2000 (M. Of. nr. 711/30.12.2000).
Aşa fiind, se constată legalitatea hotărârii pronunţate şi faptul că organele de control au interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile legale, respectiv art. 4 alin. (6) lit. e) din HG nr. 402/2000, stabilind eronat că, reclamanta datorează impozit pe profit aferent anului 2000, în sumă de 5.896.995.058 lei, încât recursul declarat de pârâţi este nefondat şi urmează să fie respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 734 din 27 mai 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3447/2005. Contencios. Anulare Hotarâre... | ICCJ. Decizia nr. 3461/2005. Contencios. Contestatie în... → |
|---|
