ICCJ. Decizia nr. 3666/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3666/2005
Dosar nr. 652/2005
Şedinţa publică din 10 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la Curtea de Apel Bucureşti, la data de 15 iulie 2004, reclamantul P.C. a formulat contestaţie împotriva hotărârii nr. 6886/4805 din 25 iunie 2004 a Casei de Pensii a municipiului Bucureşti - Comisia pentru aplicarea prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin care i-a fost respinsă cererea de recunoaştere a calităţii de beneficiar al Legii nr. 309/2002, privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Prin sentinţa civilă nr. 3004 din 24 noiembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia formulată de reclamantul P.C., a anulat hotărârea nr. 6886/4805 din 25 iunie 2004, emisă de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti şi a obligat-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 2 octombrie 1955 - 15 decembrie 1956, începând cu 1 iulie 2003.
În motivarea sentinţei civile pronunţate, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, în esenţă, aspectele ce vor fi arătate în continuare.
Casa de Pensii a municipiului Bucureşti a respins cererea reclamantului P.C., arătând că perioada 15 noiembrie 1954 - 15 decembrie 1956 nu se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, întrucât U.M. 04554 aparţinea Ministerului Apărării Naţionale, iar nu Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Din conţinutul livretului militar reiese faptul că între 15 noiembrie 1954 şi 2 octombrie 1955, reclamantul a efectuat stagiul militar, ca degazator, la U.M. 04554, iar între 2 octombrie 1955 şi 15 decembrie 1956, la Detaşamentul Hunedoara, în calitate de constructor. Faptul că, în perioada 2 octombrie 1955 - 15 decembrie 1956, reclamantul P.C. a efectuat, în sensul Legii nr. 309/2002, stagiul militar la Detaşamentul de muncă Hunedoara, reiese cu claritate din chiar livretul militar, act oficial emis de Ministerul Apărării Naţionale. Astfel, instanţa a reţinut că nu mai este nevoie în acest sens de nici o adeverinţă din partea U.M. 02405 Piteşti. Pe cale de consecinţă, instanţa de fond a primit în parte apărările pârâtei Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, formulate în sensul că stagiul militar efectuat la U.M. 04554, ca degazator, nu se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002, întrucât această unitate militară nu se regăseşte în Tabelul cu evidenţa detaşamentelor şi unităţilor de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, 1950 - 1961, astfel cum acest tabel a fost înregistrat în evidenţele Arhivelor Naţionale.
Instanţa de fond a mai reţinut faptul că reclamantul P.C. a solicitat recunoaşterea perioadei 2 octombrie 1955 - 15 decembrie 1956 în care a efectuat stagiul militar la Direcţia Generală Serviciul Muncii şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând cu data depunerii cererii, respectiv 12 iunie 2003.
Invocând principiul disponibilităţii, instanţa de fond s-a pronunţat asupra a ceea ce i s-a cerut, respectiv dacă perioada 2 octombrie 1955 - 15 decembrie 1956 se cuprinde în intervalul de timp 1950 - 1961, pentru care Legea nr. 309/2002 conferă unele drepturi, celor ce au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, precum şi asupra datei de la care se nasc aceste drepturi.
Instanţa de fond a admis contestaţia formulată, având în vedere şi faptul că susţinerea reclamantului coincide cu recunoaşterea pârâtei făcută prin întâmpinare, în sensul că cererea de acordare a drepturilor a fost depusă la Casa de Pensii a municipiului Bucureşti la data de 12 iunie 2003, iar, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 309/2002, dreptul de a beneficia de prevederile legii se naşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
Împotriva sentinţei civile nr. 3004 din 24 noiembrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs, Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, arătând că pentru perioadele de timp invocate de petent în cererea introductivă de la instanţa de fond, respectiv 15 noiembrie 1954 - 2 octombrie 1955 şi 2 octombrie 1955 - 15 decembrie 1956, pentru care acesta a solicitat recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 309/2002, nu intră sub incidenţa acestei legi, având în vedere că la dosarul comisiei nu au fost depuse dovezi concludente şi, ca atare, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru încadrarea reclamantului în prevederile art. 1 din actul normativ menţionat.
Totodată, prin motivele de recurs s-a arătat că sentinţa instanţei de fond este criticabilă sub aspectul analizării actului dedus judecăţii, întrucât Comisia pentru aplicarea prevederilor OG nr. 105/1999 a apreciat că nu au existat la dosarul pe care l-a avut la dispoziţie, dovezi concludente şi, pe cale de consecinţă, hotărârea nr. 6886/4805 din 25 iunie 2004 este corectă şi legală şi a fost emisă în concordanţă cu documentele disponibile.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În soluţionarea contestaţiei formulate de petentul P.C., instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că la data emiterii de către Comisia pentru aplicarea prevederilor OG nr. 105/1999, a hotărârii nr. 6886/4805 din 25 iunie 2004, aceasta nu a avut la dispoziţie Fişa de evidenţă militară anexată adeverinţei nr. CTP 773 din 9 noiembrie 2004, eliberată de U.M. 02405 Piteşti. Acest fapt rezultă şi din diligenţele depuse de comisie care, prin adresa nr. 2763 din 15 martie 2004, a pus în vedere reclamantului P.C., să completeze dosarul nr. 4805/2003, având ca obiect soluţionarea cererii acestuia, de recunoaştere a calităţii de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 309/2002, prin depunerea adeverinţei eliberate de U.M. 02405 Piteşti. Mai mult decât atât, instanţa de fond a reţinut că nici nu este nevoie de fişa de evidenţă militară.
În lipsa fişei de evidenţă militară solicitată, dezlegarea dată de comisie, solicitării ce i-a fost adresată de reclamantul P.C., este susţinută şi de caracterul ambiguu al datelor înscrise în livretul militar, potrivit cărora data - 15 decembrie 1956, de început a efectuării stagiului militar la Detaşamentul Hunedoara, corespunde datei lăsării la vatră. În această privinţă există neconcordanţă între datele din livretul militar, pe baza căruia, în mod exclusiv, a fost pronunţată sentinţa civilă, şi datele din Fişa de evidenţă militară eliberată de U.M. 02405 Piteşti, aspecte care nu au fost elucidate de instanţa de fond. Aceste aspecte ar fi trebuit să fie analizate de instanţa de fond, cu atât mai mult, cu cât în sentinţa civilă se face referire la apărarea pârâtei, cu privire la faptul că reclamantul nu a prezentat adeverinţa de la U.M. 02405, ce i-a fost solicitată de către comisie.
Faţă de considerentele arătate, în vederea stabilirii cu claritate a perioadei de timp în care reclamantul P.C. a efectuat stagiul militar la Detaşamentul Hunedoara, dacă acest stagiu a fost sau nu a fost efectuat şi pentru lămurirea neconcordanţei existente între menţiunile înscrise în livretul militar şi cele înscrise în fişa de evidenţă militară cu privire la data lăsării la vatră, urmează a fi admis recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, casată sentinţa civilă atacată şi trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 3004 din 24 noiembrie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 3665/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3669/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|