ICCJ. Decizia nr. 3657/2005. Contencios. Suspendare executare proces-verbal de contravenţie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3657/2005
Dosar nr. 3331/2004
Şedinţa publică din 10 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 2559 din 7 aprilie 2003, reclamanta SC V. SRL Cluj a chemat în judecată fostul Minister al Turismului, solicitând, în temeiul art. 581 C. proc. civ., pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea executării măsurii de retragere a certificatelor de clasificare nr. 2130/1223 din 10 septembrie 2001, nr. 2744/1212 din 10 septembrie 2001 şi nr. 2745/1213 din 10 septembrie 2001 a hotelului S., ca unitate de prestări servicii hoteliere categoria 2*, măsură dispusă prin procesul-verbal nr. 733 din 27 martie 2003, întocmit de către pârât, prin Direcţia Generală de Autorizare şi Control. Prin cererea formulată, reclamanta a mai arătat că a formulat acţiune în contencios administrativ, înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 2557 din 7 aprilie 2003, prin care a solicitat anularea, ca nelegal şi netemeinic, a procesului-verbal nr. 733 din 27 martie 2003, act administrativ prin care s-a dispus suspendarea certificatelor de clasificare sus-menţionate.
În susţinerea cererii formulate, reclamanta SC V. SRL Cluj a arătat că, prin menţinerea măsurii de retragere a certificatelor de clasificare, este grav prejudiciată, fiind silită să închidă, atât hotelul S., cât şi restaurantul acestuia, ceea ce ar conduce la pierderea încasărilor pe această perioadă, cu consecinţa nerespectării contractelor încheiate pentru găzduirea unor delegaţii sportive, hotelul fiind rezervat în proporţie de 100%, pentru lunile martie şi aprilie 2003, precum şi cu consecinţa desfacerii contractelor individuale de muncă ale celor 42 de angajaţi ai unităţii.
Prin sentinţa civilă nr. 557 din 14 mai 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis cererea formulată de reclamanta SC V. SRL Cluj şi a dispus suspendarea executării procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 733 din 27 martie 2003, emis de pârâtul Ministerul Turismului, până la soluţionarea definitivă a cererii de anulare a actului administrativ înregistrată la aceeaşi instanţă, sub nr. 2557/2003. În motivarea sentinţei civile pronunţate, instanţa de fond a reţinut următoarele aspecte.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990, în vigoare la acea dată, se impune suspendarea actului administrativ atacat, instanţa de fond apreciind că reclamanta ar încerca un grav prejudiciu prin întreruperea activităţii, având în vedere specificul acesteia, activitate hotelieră şi de restaurant, şi în condiţiile în care a încheiat contracte pentru găzduirea unor delegaţii sportive.
De asemenea, instanţa de fond a constatat şi faptul că măsura suspendării are caracter temporar, respectiv până la soluţionarea pe fond a acţiunii în contencios administrativ aflată pe rolul Curţii de Apel Cluj, pentru anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 733 din 27 martie 2003.
Împotriva sentinţei civile nr. 557 din 14 mai 2003, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 2559/2003, a declarat recurs, Ministerul Turismului, criticând-o pentru nelegalitate, în considerarea faptului că intimata-reclamantă SC V. SRL Cluj pune în pericol grav sănătatea şi securitatea turiştilor, astfel cum rezultă din:
- menţiunile înscrise în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 733 din 27 martie 2003, emis de Ministerul Turismului, prin Direcţia Generală de Autorizare şi Control, potrivit cărora starea generală a hotelului şi restaurantului este deprimantă, fiind în totală discordanţă cu exigenţele unui turism civilizat;
- suspendarea activităţii restaurantului, pentru condiţii improprii, dispusă de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Cluj;
- anularea autorizaţiei sanitar-veterinare dispusă de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară - Direcţia Sanitar-Veterinară Cluj, prin procesul-verbal nr. 1775 din 27 martie 2003, pentru nerespectarea dispoziţiilor Ordinului nr. 114/1975 al ministrului agriculturii şi industriei alimentare şi ale art. 160 din Normele şi măsurile sanitar-veterinare de aplicare a Legii sanitar-veterinare, nr. 60/1974.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art. 28 din Legea nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice, precum şi crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de către agenţii economici din turism autorizaţi de Ministerul Turismului, posesori de certificat de clasificare. Finalitatea unică a acestor dispoziţii, aşa cum se prevede expres în chiar debutul articolului menţionat, vizează protecţia turiştilor, iar nu asigurarea profitului agentului economic, indiferent de condiţiile în care sunt oferite serviciile turistice. În acelaşi sens, sunt şi dispoziţiile art. 29 lit. a) din aceeaşi lege, potrivit cărora agenţii economici cu activitate de turism au dreptul de a presta şi de a comercializa servicii turistice, în condiţiile legii, precum şi cele ale art. 30 lit. b) din acelaşi act normativ, care stabilesc expres obligaţia agenţilor economici cu activitate de turism de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unităţii respective, potrivit certificatului de clasificare.
Or, aşa cum este consemnat în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 733 din 27 martie 2003, hotelul şi restaurantul S. funcţionează într-o clădire degradată care nu asigură cerinţele de igienă publică, grupurile sanitare nu sunt menţinute în starea corespunzătoare de funcţionare şi curăţenie, mobilierul este, de asemenea, învechit şi degradat şi lipsesc dotările specifice unei unităţi care oferă servicii turistice.
Prin soluţia pronunţată, instanţa de fond a luat în considerare exclusiv prejudiciile care sunt aduse agentului economic, prin retragerea certificatelor de clasificare, ca unitate de prestări servicii hoteliere categoria 2*, fără, însă, a face referire şi a avea în vedere aspectele constatate prin procesul-verbal nr. 733 din 27 martie 2003 şi la riscul pe care îl reprezintă pentru potenţialii beneficiari, condiţiile în care le sunt oferite serviciile specifice unei unităţi turistice.
Este evident faptul că agentul economic suferă unele prejudicii de ordin economic, prin retragerea certificatelor de clasificare, în lipsa cărora nu îşi va putea desfăşura activitatea în scopul obţinerii de profit, dar este absolut necesar ca, în primul rând, să fie luată în considerare protecţia turiştilor şi alinierea la standarde europene a calităţii serviciilor turistice oferite, astfel cum se prevede la art. 7 din HG nr. 1328/2001.
Având în vedere menţiunile cuprinse în procesul-verbal nr. 733 din 27 martie 2003, întocmit de reprezentanţii împuterniciţi ai fostului Minister al Turismului - Direcţia Generală de Autorizare şi Control, în considerarea obligaţiilor ce revin agenţilor economici cu activitate în turism, stabilite prin Legea nr. 59/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, precum şi prin legislaţia secundară adoptată şi emisă în aplicarea acesteia, urmează să fie admis recursul declarat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi să fie modificată sentinţa civilă atacată, în sensul respingerii cererii formulată de intimata-reclamantă, de suspendare a măsurii dispuse de retragere a certificatelor de clasificare nr. 2130/1223 din 10 septembrie 2001, nr. 2744/1212/10 septembrie 2001 şi nr. 2745/1213 din 10 septembrie 2001 a hotelului S., ca unitate de prestări servicii hoteliere categoria 2*.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului împotriva sentinţei civile nr. 557 din 14 mai 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare formulată de reclamantă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3654/2005. Contencios. Anulare parţială a... | ICCJ. Decizia nr. 3661/2005. Contencios. Anulare ordin de... → |
|---|
