ICCJ. Decizia nr. 3751/2005. Contencios

Prin acțiunea formulată la 19 aprilie 2004, reclamanta N.T. a chemat în judecată Administrația Națională pentru Persoanele cu handicap - Comisia Superioară de Expertiză a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, solicitând obligarea acesteia să refacă decizia de modificare în grad de handicap nr. 1840 din 16 martie 2004, în sensul recunoașterii dreptului de a benefica de prevederile Ordinului Ministerului Familiei și Sănătății nr. 726 din 24 octombrie 2004.

Prin sentința civilă nr. 111 din 19 mai 2005, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea, reținând pentru aceasta, că afecțiunile medicale de care suferă reclamanta, nu se regăsesc printre cele enunțate de Ordinul Ministerului Familiei și Sănătății nr. 726/2002.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta N.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut că din 1997, a fost încadrată în grupa a II-a de handicap, afecțiunile avute în vedere regăsindu-se în Ordinul Ministerului Familiei și Sănătății nr. 726/2002.

Recursul nu este fondat.

Reclamanta a beneficiat de drepturile prevăzute pentru persoanele cu handicap, fiind încadrată din 1994, în grupa a II-a invaliditate cu diagnosticul psihoză perodică; gonartroză.

în urma revizuirii realizate în condițiile art. 59 din O.U.G. nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, Comisia de Expertiză Medicală a sectorului 4 a emis certificatul nr. 2881 din 14 noiembrie 2003, prin care nu i s-au mai recunoscut drepturile de a fi încadrată în categoria persoanelor cu handicap.

Cu decizia nr. 1840/2004, Comisia Superioară de Expertiză Medicală a menținut soluția Comisiei Teritoriale, susținând că diagnosticul stabilit, polidiscopatie lombară; suspiciune formațiune tumorală apofiză transversală draptă; coxartroză bilaterală, gonartroză secundară mai accentuată pe stânga; obezitate gr. III; cardiopatie ischemică dureroasă; angor pectoris; ipertensiune arterială; depresie medicamentoasă nu se regăsește printre afecțiunile considerate handicapate enumerate de Ordinul Ministerului Familiei și Sănătății nr. 726/2002.

S-a mai reținut de către aceeași comisie medicală, că afecțiunile prezentate s-au constituit tardiv și s-au apreciat ulterior, având un caracter dominant cronic degenerativ.

Astfel fiind, cum încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap se face pe baza unor criterii de diagnostic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă, iar aprecierea acestora se face de către instituții specializate, singurele abilitate să constate în ce măsură afecțiunile de care suferă o persoană, sunt de natură să determine încadrarea într-un grad de handicap, s-a reținut că în cauză, certificatul contestat s-a emis cu respectarea condițiilor legale, autoritatea competentă specializată stabilind că bolile de care suferă reclamanta, nu se încadrează printre criteriile prevăzute de Ordinul Ministerului Familiei și Sănătății nr. 726/2002.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3751/2005. Contencios