ICCJ. Decizia nr. 3771/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 13 octombrie 2003, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, reclamanții I.C., E.G., M.M., Ș.M. și S.F. au solicitat să se instituie controlul constituționalității Legii nr. 23/1969, privind executarea pedepselor, emisă de Marea Adunare Națională (M. Of. nr. 132/18.11.1969).
în motivarea acțiunii se arată că până la data de 25 iunie 2003, când Guvernul României a emis O.U.G. nr. 56/2003, nu a existat un cadru legislativ legal care să reglementeze executarea pedepselor privative de libertate și datorită acestui vid legislativ, orice deținere este considerată ilegală din prima zi și până la punerea în libertate a celor aflați în detenție.
Prin sentința civilă nr. 720 din 21 aprilie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis excepția inadmisibilității invocată din oficiu de instanță, a respins acțiunea formulată de reclamanții M.M., I.C., E.G., Ș.M. și S.F., ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că neconstituționalitatea unei legi nu poate să fie formulată pe cale de acțiune directă, ci numai pe cale de excepție, în cadrul unei cereri de chemare în judecată, care întrunește condițiile art. 112 C. proc. civ. Pe de altă parte, instanța de contencios administrativ nu poate cenzura acte normative care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare, respectiv noiembrie 1990, conform principiului neretroactivității legii și al aplicării imediate a legii.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs, I.C., E.G., M.M., Ș.M., S.F.
Mai înainte, însă, de a exercita controlul judiciar al soluției instanței de fond, se constată că recursurile nu a fost motivate și că recursurile declarate de I.C., E.G., M.M. și S.F., nu au fost timbrate, deși au fost citați cu această mențiune.
Art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prevede că: "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs", iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că: "termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte".
Conform prevederilor art. 301 C. proc. civ.: "termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel".
Cum, de la data de 18 mai 2004, când sentința a fost comunicată reclamantului Ș.M, până la data de 31 mai 2004, acesta nu a depus motivele de recurs, în baza art. 306 alin. (1) C. proc. civ., în cauză neexistând motive de ordine publică ce ar putea fi invocate și, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., recursul a fost constatat nul.
Cât privește recursurile declarate de I.C., E.G., M.M., S.F., Curtea a constatat că aceștia nu și-au îndeplinit obligația legală de a timbra cererile, aplicându-se sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 și ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare, respectiv anularea recursurilor, ca netimbrate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3517/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3776/2005. Contencios → |
|---|
