ICCJ. Decizia nr. 3515/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul S.M. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze hotărârea nr. 4117 din 9 aprilie 2004, emisă de pârâtă și să-i fie acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
în motivare, reclamantul a arătat că în perioada 1 mai 1956 - 31 mai 1958 a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii și că în mod greșit, pârâta a apreciat că nu îndeplinește condițiile, pentru a avea calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002.
Prin sentința nr. 17 din 20 ianuarie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamant, a anulat hotărârea nr. 4117 din 9 aprilie 2003, emisă de pârâtă, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 1 mai 1956 - 31 mai 1958 și a obligat-o pe pârâtă, să-i acorde reclamantului, drepturile corespunzătoare, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul, în perioada 1 mai 1956 - 31 mai 1958, a fost "mână de lucru", neavând calitate de soldat în armată, ci a satisfăcut stagiul militar la muncă forțată și că lipsa unei evidențe clare a unităților care au aparținut Detașamentelor Serviciului Muncii, nu poate constitui pierderea drepturilor conferite de Legea nr. 309/2002.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în motivare, recurenta a susținut că lipsa unor evidențe certe privind unitățile din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, nu constituie un motiv pertinent pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, deoarece legiuitorul a prevăzut expres condițiile care trebuie îndeplinite pentru a avea calitatea de beneficiar al actului normativ în materie precizat anterior.
Recursul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă, în perioada 1950 - 1961, iar detașamentul de muncă să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauză, intimatul-reclamant a satisfăcut stagiul militar în unități militare din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate, respectiv U.M. 03947 și U.M. 03939, motiv pentru care înalta Curte a constatat că recursul este fondat și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., l-a admis.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3513/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3510/2005. Contencios → |
|---|
