ICCJ. Decizia nr. 4102/2005. Contencios

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 153/2005, reclamanta C.I. a solicitat instanței, anularea hotărârii nr. 14608 din 21 octombrie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj și obligarea pârâtei la recunoașterea calității de refugiată și la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

în motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că în perioada 1940 - 1945, după Dictatul de la Viena, Facultatea de Agronomie Cluj, inclusiv personalul Fermei Didactice Mănăștur, din care făcea parte și tatăl său, a fost refugiat și că, în acest context, întreaga familie care locuia împreună cu acesta la fermă, a fost nevoită a părăsi domiciliul.

Prin sentința civilă nr. 139 din 9 martie 2005, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta C.I. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj și a dispus anularea hotărârii nr. 14.608 din 21 octombrie 2004, emisă de pârâtă. A obligat pârâta, să-i acorde reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 15 septembrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie 2004.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că familia reclamantei a fost nevoită să se refugieze, urmare a faptului că părinții lucrau la Ferma Didactică din Cluj și că reclamanta, minoră fiind, a avut aceeași situație de refugiat.

împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj care a motivat, în esență, că documentele depuse în probațiune sunt contradictorii, în ceea ce privește localitatea în care a avut loc așa zisul "refugiu" și că situația reclamantei nu face obiectul Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat.

Se reține din probele administrate în cauză, că reclamanta împreună cu familia sa au fost nevoiți să se refugieze din Cluj, urmare a faptului că părinții lucrau la Ferma Didactică din Cluj.

Esențial în atare situație este că traiul în refugiu, ca urmare a persecuțiilor de natură etnică, a avut consecințe materiale și morale, nu doar asupra părinților, cât și asupra copiilor, indiferent că au fost născuți înainte sau în timpul refugiului părinților.

Față de considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădește nefondat și a fost respins în temeiul art. 312 C. proc. civ., menținându-se sentința criticată.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4102/2005. Contencios