ICCJ. Decizia nr. 4286/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 53/FC din 21 aprilie 2004, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamanții S.P. și S.M., în contradictoriu cu pârâții SC G. SA Pitești, A.N.î.M.M.C., acțiune având ca obiect anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M.08 nr. 0004 din 25 noiembrie 1993, pentru terenul în suprafață de 2.005 mp, situat în Pitești.
Cu cererea înregistrată la 11 mai 2004, pârâta SC G. SA a solicitat ca, în temeiul art. 2812C. proc. civ., să se dispună completarea sentinței civile nr. 53/FC din 21 aprilie 2004, în sensul obligării reclamanților, la plata cheltuielilor de judecată efectuate în desfășurarea procesului.
Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința nr. 78/FC din 9 iunie 2004, prin care a admis cererea și, în baza art. 2812C. proc. civ., a dispus completarea hotărârii nr. 53/FC din 21 aprilie , în sensul obligării reclamanților S.P. și S.M. să plătească pârâtei SC G. SA, cheltuieli de judecată în sumă de 22.000.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la pronunțarea sentinței nr. 53/FC din 21 aprilie 2004, s-a omis soluționarea cererii pârâtei SC G. SA privind cheltuielile de judecată, deși această cerere este întemeiată, în raport cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ.
De asemenea, instanța de fond a avut în vedere că pârâta a dovedit suportarea cheltuielilor solicitate, depunând la dosar chitanțele nr. 623 din 15 septembrie 2003 și nr. 365 din 11 martie 2003, O.P. nr. 182 din 27 noiembrie 2002, O.P. nr. 795 din 22 ianuarie 2004 și O.P. nr. 678 din 15 octombrie 2003, precum și contractele de asistență juridică nr. 182 din 27 noiembrie 2002, nr. 4 din 11 martie 2003, nr. 339 din 15 octombrie 2003 și nr. 297 din 15 septembrie 2003, în care au fost indicate cauza susținută și faza de judecată în care s-a asigurat apărarea.
împotriva sentinței nr. 78/F-C din 9 iunie 2004 au declarat recurs, reclamanții și au solicitat ca, în baza art. 304 pct. 9 și art. 3041C. proc. civ., să fie modificată hotărârea, în sensul respingerii cererii de completare a dispozitivului sentinței nr. 53/FC din 21 aprilie 2004.
Recurenții au susținut că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, dat fiind că instanța de fond a modificat dispozitivul sentinței nr. 53/FC din 21 aprilie 2004, deși cererea se referea la o greșeală de judecată, și nu la o eroare materială, spre a fi aplicabile dispozițiile art. 281 C. proc. civ.
Recurenții au criticat soluția instanței de fond, și pentru aplicarea greșită a legii, motivând că, potrivit art. 274 C. proc. civ., trebuia dovedită cererea de cheltuieli de judecată și cuantumul sumei pretinse trebuia cenzurat ca fiind exagerat de mare. Sub același aspect, recurenții au arătat că, în cauză, până la judecarea fondului, nu au fost cerute cheltuielile de judecată și nu s-au depus înscrisuri doveditoare pentru suportarea lor, iar actele care au fost prezentate după închiderea dezbaterilor, nu sunt opozabile părților.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate și cu dispozițiile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea a respins prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Completarea dispozitivului sentinței nr. 53/FC din 21 aprilie 2004, a Curții de Apel Pitești, a fost dispusă de aceeași instanță, prin corecta aplicare a dispozițiilor art. 2812C. proc. civ., care prevăd posibilitatea sesizării instanței, dacă prin hotărârea dată a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.
Cererea de completare a hotărârii s-a întemeiat, de altfel, pe aceste dispoziții legale și în consecință, recurenții au susținut nefondat, că hotărârea atacată este lipsită de temei legal.
Pentru completarea dispozitivului sentinței nr. 53/FC din 21 aprilie 2004, instanța de fond a constatat corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 274 C. proc. civ., pentru acordarea cheltuielilor de judecată, care au fost cerute de intimata-pârâtă SC G. SA și au fost dovedite cu înscrisurile depuse în dosarul având ca obiect fondul pricinii.
Sentința nr. 53/FC din 21 aprilie 2004 a fost pronunțată în fond după casarea dispusă prin decizia nr. 216 din 23 ianuarie 2004, în care înalta Curte de Casație și Justiție a admis, atât recursul declarat pe fondul cauzei de reclamanții S.P. și S.M., cât și recursul formulat de pârâta SC G. SA, numai în ceea ce privește cheltuielile de judecată.
în atare situație, se constată că sunt nefondate, criticile din recurs, privind inexistența cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și a actelor care să facă dovada suportării lor.
Referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată acordate prin completarea hotărârii, se constată că instanța de fond a respins motivat cererea recurenților-reclamanți, de micșorare a sumei solicitate, apreciind corect în condițiile prevăzute de art. 274 alin. (3) C. proc. civ., că suma de 22.000.000 lei nu este nepotrivit de mare față de valoarea pricinii, de munca îndeplinită de avocat și de fazele procesuale ale litigiului inițiat la data de 18 octombrie 2002.
Pentru considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Curtea a respins, ca nefondat, prezentul recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4278/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4280/2005. Contencios → |
|---|
