ICCJ. Decizia nr. 4321/2005. Contencios. Drepturi salariale aferente funcţiei de şef de birou. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4321/2005
Dosar nr. 642/2005
Şedinţa publică din 15 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 9 din 14 ianuarie 2005, a Curţii de Apel Alba Iulia, a fost admisă acţiunea reclamantei H.D.G., formulată în contradictoriu cu Direcţia Generală de Paşapoarte şi cu Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei al judeţului Hunedoara şi în consecinţă, autorităţile publice pârâte au fost obligate să plătească reclamantei, toate drepturile băneşti aferente funcţiei de şef birou 1 la Biroul de Paşapoarte Deva pe perioada 1 noiembrie 2002 - 23 septembrie 2003.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că reclamanta a îndeplinit efectiv funcţia de şef birou 1, în perioada mai sus arătată, în baza dispoziţiei de zi pe unitate nr. S/568 din 5 noiembrie 2002, dată de şeful ierarhic, încât, potrivit art. 28 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, este îndreptăţită să primească salariul de bază corespunzător funcţiei îndeplinite, gradului profesional deţinut, gradaţiile, primele, sporurile şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, Direcţia Generală de Paşapoarte, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În acest sens, prin motivele de recurs depuse la dosar, se susţine că instanţa de fond a ignorat, atât prevederile Legii nr. 138/1999, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale, personalului civil din aceste instituţii, cât şi ale OG nr. 38/2003, privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor potrivit cărora funcţiile pentru care se acordă indemnizaţie de comandă, mărimea concretă a procentului, precum şi normele de acordare şi suspendare, se stabilesc prin ordin al ministrului sau, după caz, al conducătorului instituţiei centrale.
Or, în cauză, intimata-reclamantă nu a fost împuternicită, conform competenţelor, de către şeful Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei, să îndeplinească o funcţie de conducere şi prin urmare, nu poate beneficia de indemnizaţia prevăzută de lege pentru funcţia de şef birou, ordinul verbal de împuternicire contravenind prevederilor legale.
Se mai arată că, în fapt, intimata-reclamantă a îndeplinit doar temporar anumite atribuţii, în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii specifice deservirii populaţiei, ceea ce nu obligă autoritatea să-i acorde indemnizaţie de conducere.
Recursul este nefondat.
Din probele aflate la dosarul cauzei, rezultă că intimata-reclamantă, subcomisar de poliţie în cadrul Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei, a fost împuternicită prin dispoziţia pe zi de unitate nr. S/568 din 5 noiembrie 2002, a şefului Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei, să îndeplinească funcţia de şef birou paşapoarte în perioada 1 noiembrie 2002 - 23 septembrie 2003.
Potrivit art. 12 şi 6 din Legea nr. 138/1999, privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale, personalului civil din aceste instituţii, ofiţerii care îndeplinesc funcţii de comandanţi sau şefi şi locţiitori ai acestora, şefi de serviciu, de secţii şi de birou, precum şi asimilaţii acestora, beneficiază pe perioada respectivă (mai mare de 30 de zile), de solda funcţiilor în care sunt împuterniciţi şi, după caz, de indemnizaţia de comandă a funcţiilor respective.
Ordinul nr. 275/2002, al ministrului de Interne, detaliază atât condiţiile împuternicirii, cât şi ale acordării drepturilor aferente funcţiei îndeplinite prin împuternicire (art. 6), dispoziţiile sale respectând principiul retribuirii muncii efectiv îndeplinite.
Or, în cauză, chiar organele de control ierarhic au constatat că intimata-reclamantă a îndeplinit efectiv toate atribuţiile şefului de birou, titularul acestuia fiind suspendat din funcţie în perioada 1 noiembrie 2002 - 23 septembrie 2003.
Faptul că împuternicirea de a îndeplini funcţia de şef birou nu a fost dată de şeful Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei, ci de şeful serviciului teritorial în subordinea căruia funcţionează biroul paşapoarte, nu înlătură dreptul intimatei-reclamante de a fi remunerată pentru munca prestată, potrivit legii.
Autoritatea publică pârâtă avea obligaţia de a emite împuternicirea conform legii, iar dacă nu a făcut-o, nu poate invoca în favoarea sa propria culpă.
Iar, pe de altă parte, intimata-reclamantă cu statut de militar, nu putea refuza să execute fără consecinţe, ordinul superiorului transmis prin dispoziţia de zi pe unitate nr. S/568 din 5 noiembrie 2002, anume acela de a îndeplini atribuţiile funcţionale ale şefului de birou.
Aşa fiind, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că sentinţa atacată este legală şi temeinică, iar recursul nefondat şi, ca atare, urmează să fie respins.
Potrivit art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatei-reclamante, suma de 1016,30 RON, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva sentinţei civile nr. 9 din 14 ianuarie 2005, a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurentul la 1016,30 RON, cheltuieli de judecată, către intimata H.D.G.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4320/2005. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4323/2005. Contencios. Anularea măsurii de... → |
|---|
