ICCJ. Decizia nr. 4336/2005. Contencios. Refuz înscriere în corpul de rezervă al funcţionarilor publici. Contestaţie în anulare

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4336/2005

Dosar nr. 1039/2005

Şedinţa publică din 15 septembrie 2005

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată la data de 6 aprilie 2005, contestatorul A.G. a cerut anularea deciziei nr. 105 din 13 ianuarie 2005, pronunţată în dosarul nr. 6469/2004, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocând în cererea sa, prevederile art. 318 C. proc. civ.

Prin Decizia nr. 105/2005 a fost respins recursul declarat de recurentul-reclamant A.G. împotriva sentinţei civile nr. 111 din 22 aprilie 2004, pronunţată de secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Ploieşti, fiind admis recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, hotărârea recurată fiind casată, iar acţiunea reclamantului fiind respinsă ca nefondată.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a reţinut, în esenţă, următoarele:

Că este necontestat faptul că reclamantul A.G. a fost pensionat pentru invaliditate gradul II, motiv pentru care raporturile sale de serviciu cu I.T.C.S.M.S. Buzău, au încetat de drept, prin Decizia nr. 38 din 7 aprilie 2004, conform art. 90 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 188/1999 [devenit art. 84 alin. (2) lit. d), după modificarea, completarea şi republicarea legii].

Că potrivit art. 88 alin. (1) din acelaşi act normativ, corpul de rezervă gestionat de Agenţia Naţională a funcţionarilor publici este format din funcţionarii publici care au fost eliberaţi din funcţia publică, în condiţiile art. 84 alin. (4) lit. a) - c) şi e), respectiv:

„- a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea şi a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze";

„- c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public, a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare";

„- e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 50 lit. g)".

Că, în raport cu aceste dispoziţii legale, admiterea de către instanţa de fond, a cererii reclamantului, de înscriere în corpul de rezervă, nu are temei legal, raporturile sale de serviciu încetând în alte condiţii [prevăzute de art. 82 alin. (2) lit. d)], decât cele avute în vedere de legiuitor la formarea corpului de rezervă al funcţionarilor publici.

În raport cu aceste considerente, Curtea a admis recursul formulat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, a casat sentinţa atacată şi în fond, a respins acţiunea.

În legătură cu recursul declarat de reclamantul A.G., Curtea a constatat că este neîntemeiat, prima instanţă rezolvând corect capătul de cerere privitor la plata despăgubirilor civile.

Că potrivit art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici, modificată şi republicată, „În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le consideră netemeinice şi nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ (...) şi plata de către autoritatea sau instituţia publică (...), a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate şi cu celelalte drepturi la care ar fi beneficiat funcţionarul public".

Că măsura de încetare a raportului de serviciu a fost luată urmare a constatării prin decizie emisă de organele competente de expertiză medicală, că starea sănătăţii reclamantului nu mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei deţinute, măsură ce nu a fost contestată pentru nelegalitate sau netemeinicie.

Că reclamantul-recurent nu a făcut dovada că autoritatea publică pârâtă ar fi nesocotit obligaţiile prevăzute de art. 35 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 şi nici dacă datorită acestui fapt a suferit afecţiunile pentru care a fost pensionat.

În cererea de contestaţie în anulare, contestatorul, deşi invocă prevederile art. 318 C. proc. civ., nu şi-a individualizat motivul de anulare a deciziei atacate, prin această cale extraordinară de retractare, el reluând critici care vizează fondul cauzei.

Din susţinerea făcută de contestator, potrivit căreia instanţa de recurs a apreciat în mod eronat situaţia de fapt şi în mod greşit a considerat că nu sunt incidente prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, ar rezulta că acesta a intenţionat să-şi întemeieze legal cererea de contestaţie în anulare, pe dispoziţiile art. 318 alin. (1) teza II-a C. proc. civ.

Într-adevăr, potrivit acestor prevederi legale, hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare, între altele, atunci când soluţia este rezultatul unei greşeli materiale.

Dar, fiind vorba de un text de excepţie, noţiunea de greşeală materială nu poate fi interpretată extensiv, pe această cale neputând fi valorificate critici care vizează aspecte de fond ale judecăţii, ci doar erori materiale evidente legate de aspectele formale ale judecăţii, cum ar fi, spre exemplu, respingerea greşită, ca tardiv, a unui recurs, anularea greşită, ca netimbrat, a unui recurs, etc.

Altfel, s-ar ajunge ca printr-o modalitate nereglementată de lege, după recurs, să se creeze o nouă cale de atac care să vizeze fondul cauzei, adică un recurs la recurs, ceea ce este contrar prevederilor generale ale Codului de procedură civilă.

În concluzie, contestaţia în anulare va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia în anulare formulată de A.G. împotriva deciziei nr. 105 din 13 ianuarie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2005.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4336/2005. Contencios. Refuz înscriere în corpul de rezervă al funcţionarilor publici. Contestaţie în anulare