ICCJ. Decizia nr. 4407/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 10 ianuarie 2005, reclamantul G.I. a solicitat instanței, ca în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public, prin Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și Ministerul Finanțelor Publice, prin hotărârea ce se va pronunța, pârâții să fie obligați la restituirea cotelor de impozit calculate și reținute în mod ilegal, în perioada 1 august 2002 - 30 februarie 2003, aplicarea coeficientului de devalorizare a monedei naționale de la data reținerii ilegale și până la restituirea integrală a sumelor și obligarea ordonatorului principal de credite, să includă în bugetul pe anul 2005, a sumelor necesare plății.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că este beneficiar al diplomei "Meritul judiciar", iar potrivit art. 109 alin. (1) din Legea nr. 92/1992, magistrații în activitate urmau să beneficieze de o reducere a impozitului pe venit, în diverse cote, însă, pârâții nu le-au acordat aceste facilități, astfel că se impune obligarea lor la respectarea dispozițiilor legale amintite anterior.
Prin sentința civilă nr. 158, pronunțată la data de 18 martie 2005, în dosarul nr. 1000/2005 al Tribunalului Cluj, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și s-a dispus declinarea competenței, în favoarea Curții de Apel Cluj, apreciindu-se că ne aflăm în prezența unui litigiu de contencios administrativ și fiscal, grevat pe dispozițiile art. 112 C. proc. fisc. și care privește acte ale autorităților publice centrale.
Prin încheierea nr. 376 din 2 iunie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, s-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Cluj, apreciindu-se că ne aflăm în prezența unui litigiu de muncă atipic.
înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sesizată fiind în temeiul dispozițiilor art. 20 C. proc. civ., a constatat că aparține Tribunalului Cluj, competența materială de soluționare a pricinii.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că nu este atacat un act administrativ, reclamantul fiind nemulțumit de faptul că nu s-au aplicat în mod corect de către angajator, acte normative referitoare la impozitul pe venit, astfel încât s-a creat un prejudiciu material, reclamantului, după ce acestuia i s-a conferit Diploma "Meritul judiciar" clasa I.
Constatându-se că în cauză este vorba de pretenții referitoare la drepturi salariale, prezenta cauză a fost înaintată Tribunalului Cluj, secția conflicte de muncă, în conformitate cu dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b1) C. proc. civ.
Se apreciază că în cauza de față nu sunt aplicabile dispozițiile art. 42 din O.U.G. nr. 177/2002, având în vedere că nu se atacată un act prin care magistratului să i se fi stabilit drepturi salariale.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4403/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4409/2005. Contencios → |
|---|
