ICCJ. Decizia nr. 4425/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea în contencios administrativ, înregistrată la Curtea de Apel Oradea, sub nr. 1308/CA din 7 martie 2005, reclamanta P.R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 9854 din 31 decembrie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 118/CA/2005 - P.I. din 18 aprilie 2005, a admis acțiunea introdusă de reclamanta P.R., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor și în consecință, a anulat hotărârea nr. 9854 din 31 decembrie 2004, emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 20 iunie 1943 - 6 martie 1945.
în motivarea soluției s-a reținut că reclamanta s-a născut în localitatea în care părinții săi se aflau refugiați, având același statut de refugiat, ca și părinții săi.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru nelegalitate, susținând, în esență, că reclamanta nu era născută la data strămutării părinților săi și ca urmare, nu avea un domiciliu de unde să fi fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamanta s-a născut la data de 20 iunie 1943, la Timișoara, unde părinții săi erau refugiați, tatăl reclamantei fiind refugiat, din motive etnice, din Oradea, la Timișoara și căsătorindu-se la 17 octombrie 1941, în timpul refugiului, cu mama reclamantei.
Potrivit art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază, de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele 6 situații enumerate în actul normativ.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă, atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victime și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999, și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară, soțului supraviețuitor care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice.
în consecință, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4424/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4427/2005. Contencios → |
|---|
