ICCJ. Decizia nr. 4431/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel București, sub nr. 666 din 22 februarie 2005, reclamanta P.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Ialomița, anularea hotărârii nr. 1473 din 15 ianuarie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, fiind născută în timpul refugiului părinților săi.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 771 din 21 aprilie 2005, a admis acțiunea formulată de reclamanta P.F., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Ialomița. A anulat hotărârea emisă de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să emită o nouă hotărâre pentru reclamantă, prin care să se constate că perioada 2 septembrie 1944 - 6 martie 1945 se încadrează în dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
în motivarea soluției s-a reținut că reclamanta, fiind născută în timpul refugiului părinților săi, dobândește calitatea de persecutat din motive etnice, calitate avută de părinții săi, fiind îndeplinite în cauză, condițiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Ialomița, criticând-o pentru nelegalitate, susținând, în esență, că reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât s-a născut la o dată care depășește intervalul de 300 de zile, în raport cu data la care s-au refugiat părinții săi.
Recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamanta s-a născut la data de 2 septembrie 1944, în comuna Beidaud, județul Tulcea, făcând obiectul unui schimb de populație, urmare a Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 6 septembrie 1940.
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele 6 situații enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.
Or în cauză, reclamanta care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victime și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999, și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară, soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori, trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice.
în concluzie, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a interpretat judicios dispozițiile legale aplicabile. Pe cale de consecință, recursul declarat de pârâtă este nefondat și a fost respins ca atare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4427/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4434/2005. Contencios → |
|---|
