ICCJ. Decizia nr. 474/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 474/2005
Dosar nr. 7178/2004
Şedinţa publică din 31 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 23 februarie 2004, reclamanta M.R. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Suceava, anularea hotărârii nr. 4119 din 21 decembrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre, prin care să-i fie recunoscută calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 142 din 12 mai 2004, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea atacată şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în baza adresei oficiale a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga", că, începând cu perioada 2 - 11 aprilie 1944, trupele sovietice au ocupat teritoriul Moldovei şi Bucovinei, pe linia Iaşi - Paşcani - Suceava. instaurând în aceste zone, un regim de ocupaţie militară şi determinând populaţia să se refugieze din localităţile de domiciliu, de teama persecuţiilor etnice.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Suceava, solicitând casarea ei şi pe fond, respingerea acţiunii reclamantei.
Recurenta a susţinut că hotărârea instanţei de fond este lipsită de temei legal, deoarece din actele depuse de intimata-reclamantă, respectiv carnet de evacuat pe numele tatălui său şi declaraţia notarială a martorului F.S., nu rezultă că refugiul ei din localitatea Frătăuţii Noi, judeţul Suceava, în localitatea Pietroasa Mare, judeţul Lugoj, ambele situate pe teritoriul românesc, s-a datorat persecuţiilor etnice la care a fost supusă, fiind vorba în realitate, de o evacuare a populaţiei, organizată de către autorităţile române, ca urmare a înaintării frontului sovietic.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, beneficiată de aceste dispoziţii legale, persoanele, cetăţeni români care, în perioada 6 martie 1940 - 6 martie 1945 au suferit persecuţii etnice din partea regimurilor instaurate în România, fiind refugiate, strămutate sau expulzate în altă localitate.
Din probele administrate în cauză rezultă că intimata-reclamantă nu se încadrează în această situaţie, evacuarea ei din localitatea de domiciliu fiind organizată de autorităţile statului român, în cadrul unor operaţiuni de protejare a populaţiei, ca urmare a înaintării trupelor sovietice. De altfel, nici din actele depuse, nici din declaraţia de martor, nu rezultă că aceasta ar fi fost supusă vreunor persecuţii etnice, aşa cum greşit a reţinut instanţa de fond.
Faţă de considerentele expuse, Curtea urmează a admite prezentul recurs, a casa sentinţa atacată şi pe fond, va respinge acţiunea reclamantei M.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava împotriva sentinţei civile nr. 142 din 12 mai 2004, a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 473/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 475/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
