ICCJ. Decizia nr. 4943/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 37/2005, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României; a respins acțiunea reclamantului Consiliul Local al municipiului Târgu Mureș, față de pârâtul Guvernul României; a admis acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România; a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 394 din 20 septembrie 2004, emisă de pârâtă; a respins, ca neîntemeiată, cererea intervenientei E.R. Ardeal.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că pârâtul Guvernul României nu are calitate procesuală pasivă, întrucât actul de dispoziție a fost emis în nume propriu de Comisia Specială de Retrocedare, nu de Guvernul României.
Au fost invocate și excepțiile privind lipsa dovezii calității de reprezentant al reclamantului, cât și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, ca autorități publice și excepția lipsei plângerii prealabile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Aceste excepții au fost respinse, pășindu-se la soluționarea pe fond a pricinii, instanța de judecată argumentându-și decizia, pe dispozițiile Legii nr. 84/1995, O.U.G. nr. 94/2000 și O.U.G. nr. 184/2002.
împotriva acestei sentințe au formulat recurs, Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și E.R. Ardeal, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Astfel, primul recurent a criticat sentința, pentru faptul că prima instanță a greșit, respingând excepția lipsei plângerii prealabile și a încălcat, astfel, dispozițiile art. 5 din Legea nr. 29/1990. S-a apreciat, astfel, greșit de instanță, că dreptul la contestație împotriva deciziei își are sorgintea în O.U.G. nr. 94/2000, și nu în Legea nr. 29/1990, ceea ce nu corespunde situației de fapt și dispozițiilor legale în materie.
De asemenea, s-a criticat hotărârea, și pentru faptul că nu cuprinde motivele pe care s-a sprijinit instanța, când a respins excepția lipsei capacității procesuale active a reclamantului Consiliul Local al municipiului Târgu Mureș.
Și pe fond, s-a criticat sentința, pentru greșita aplicare a legii și pentru nesocotirea probelor administrate.
Recursul E.R. Ardeal a criticat aceeași sentință, pentru faptul că, potrivit art. 19 din Legea nr. 215/2001, Primarul, în justiție, nu are calitate de reprezentant.
Și pe fond s-a considerat că sentința este nelegală, întrucât legile invocate, respectiv Legea nr. 84/1995 și Legea nr. 501/2001, au fost greșit interpretate.
Recursurile sunt fondate și vor fi admise.
Referitor la excepțiile invocate, din analiza cererilor de recurs, precum și a sentinței civile atacate, rezultă fără posibilitate de tăgadă că în speță nu a fost dovedită capacitatea procesuală activă a Consiliului Local al municipiului Târgu Mureș, instanța de fond mărginindu-se doar să respingă restul excepțiilor invocate, deci și pe aceasta, fără să-și motiveze în vreun fel această măsură.
De asemenea, a mai fost invocată și excepția privind lipsa calității de reprezentant de către recurentul 2, excepție argumentată pe prevederile art. 19 din Legea nr. 215/2001, care nu a fost discutată de către instanța de judecată sau cel puțin din motivare nu rezultă că ar fi fost argumentată în vreun fel și respingerea acestei excepții.
S-a pășit, astfel, la soluționarea fondului, când nu au fost avute în vedere, cu o motivare riguroasă, mijloacele de apărare, reprezentate de aceste excepții, excepții care, de fapt, reprezintă una din formele de manifestare a acțiunii, un mijloc la care se recurge de către pârât, pentru a se apăra împotriva cererii de chemare în judecată.
Excepția la modul general este, de fapt, un refuz al pârâtului de a discuta în fond o pretenție a reclamantului.
De aceea este important ca aceste mijloace de apărare să fie discutate înainte de intrarea în fond a litigiului, este obligatorie, atunci când ele sunt dirimante, ca cele invocate în speță, respingerea sau admiterea acestora trebuind a fi pusă în discuția tuturor părților și motivată de instanță în fapt și mai ales în drept, pentru ca mai apoi să se judece pricina pe fondul ei.
Procedând astfel, instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., motiv pentru care înalta Curte de Casație și Justiție a casat hotărârea atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță.
Cu ocazia rejudecării, curtea de apel va lămuri capacitatea procesuală activă a Consiliului Local al municipiului Târgu Mureș, întrucât nu sunt probe pe acest aspect și se va răspunde, punând în discuția părților, excepția lipsei calității de reprezentant a Primarului, față de dispozițiile Legii nr. 215/2001.
După lămurirea acestor aspecte, se va trece la soluționarea fondului pricinii, avându-se în vedere toate motivele de recurs invocate de părți.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4940/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4948/2005. contencios → |
|---|
