ICCJ. Decizia nr. 5044/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Reclamantul B.I. a chemat în judecată Primăria Chișlaz, județul Bihor, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei, la majorarea cuantumului ajutorului social, plata ajutorului social cuvenit și neacordat din anul 1997, în sumă de 17.000.000 lei și a salariului cuvenit din 25 iunie 2003, în sumă de 38.000.000 lei.
Tribunalul Bihor, prin sentința nr. 21/CA/2005 din 27 ianuarie 2005, a admis excepția de prematuritate și a admis cererea reclamantului, pentru suspendarea drepturilor de ajutor social.
Totodată, a respins, ca nefondate, capetele de cerere privind obligarea pârâtei la majorarea cuantumului ajutorului social, plata ajutorului social în sumă de 17.000.000 lei, neridicat din 1997, plata salariului, în sumă de 38.000.000 lei, aferent perioadei 25 iunie 2003 - 21 iunie 2004 și la plata sumei de 5.950.000 lei ajutor social.
Recursul formulat de B.I. împotriva acestei sentințe a fost respins, ca tardiv declarat, de către Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr. 150/CA/2005 - R, irevocabilă.
Nemulțumit și de această ultimă decizie, B.I. a formulat prezentul recurs, criticând hotărârea, pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 299 C. proc. civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, sunt supuse recursului.
Pe de altă parte, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 din același cod, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin aceasta s-a soluționat fondul pricinii, sunt irevocabile.
Din cuprinsul textelor legale menționate rezultă că împotriva unei hotărâri se poate declara de partea nemulțumită, un singur recurs, această regulă fiind în concordanță și cu principiul puterii lucrului judecat, prevăzut de art. 166 C. proc. civ.
în speță, decizia nr. 150/CA/2005 - R din 16 iunie 2005 a fost pronunțată de Curtea de Apel Oradea, cu ocazia soluționării unui recurs și în consecință, nu mai poate fi, la rândul său, atacată pe calea recursului.
Astfel fiind, recursul declarat de B.I. se privește ca inadmisibil și a fost respins ca atare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5042/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5037/2005. contencios → |
|---|
