ICCJ. Decizia nr. 5047/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Reclamanta C.E. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Alba, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea hotărârii nr. 670 din 23 noiembrie 2004 și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiară a drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în mod greșit, pârâta i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/200, întrucât s-a născut la data de 21 iulie 1942, în orașul Turda, unde părinții săi se aflau refugiați din motive etnice.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentința nr. 90 din 8 aprilie 2005, a admis acțiunea reclamantei, dispunând anularea hotărârii nr. 670 din 23 noiembrie 2004 și obligând pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Lega nr. 189/2000.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze pe motive etnice, suferind aceleași consecințe nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale.
împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Alba care a susținut, în esență, că, contestatoarea s-a născut după doi ani de la strămutare, dată la care părinții aveau deja un domiciliu stabil în Turda.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele șase situații enumerate.
Din interpretarea acestor prevederi rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Ceea ce reglementează legea, este, deci, stabilirea, determinarea situației de obligare să își părăsească domiciliul, de către regimul instaurat după septembrie 1940. Nu se poate susține că dacă în timpul refugiului s-a născut un copil, acesta nu beneficiază de drepturile părinților, pentru că este evident că și minorul a avut de îndurat aceleași suferințe și neajunsuri, ca părinții săi obligați să își părăsească domiciliul.
în raport cu aceste considerente, reclamanta a făcut dovada că a fost născută în timpul refugiului, astfel că sentința nr. 293/CA/2004 - PI a Curții de Apel Oradea, este temeinică și legală, făcându-se o judicioasă și corectă aplicare a Legii nr. 189/2000.
Examinând și din oficiu hotărârea atacată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența nici unui motiv de casare, recursul declarat în cauză a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5043/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5046/2005. contencios → |
|---|
