ICCJ. Decizia nr. 5049/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Reclamantul G.I. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu pârâta, să dispună anularea hotărârii nr. 15672 din 12 ianuarie 2005, prin care i-a respins cererea pentru recunoașterea calității de refugiat și acordarea drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
în motivarea cererii, reclamantul a arătat că, deși a probat cu acte, faptul că a fost refugiat împreună cu familia sa, cererea i-a fost respinsă.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 199 din 24 martie 2005, a admis acțiunea formulată de reclamant, dispunând anularea hotărârii nr. 15627 din 12 ianuarie 2005, emisă de pârâtă. Totodată, a dispus obligarea acesteia din urmă să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 decembrie 2004.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamantul a făcut dovada că a suferit prejudicii în urma refugierii forțate a familiei sale, astfel că excluderea sa de la beneficiul acordat de lege, refugiaților, este nelegală.
împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj.
Recurenta a susținut, în esență, că schimbul de domiciliu nu a avut loc ca urmare a persecuției etnice, de vreme ce acesta a avut loc dintr-o localitate liberă, pe un teritoriu ocupat.
A mai susținut că instanța interpretează legea, în sensul că orice schimbare de domiciliu, indiferent care ar fi motivul și perioada, este echivalentă cu un refugiu, în sensul H.G. nr. 127/2002.
Recursul este fondat și urmează să fie admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, "beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada menționată (septembrie 1940 - martie 1945), a avut de suferit persecuții din motive etnice. în această categorie se includ și persoanele care au fost expulzate sau refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral, după cum urmează: a) persoanele din Ardealul de Nord care au fost expulzate ori s-au refugiat ca urmare a Dictatului de la Viena din 30 august 1940".
Prin art. 6 din ordonanță s-a stabilit că "dovada situațiilor prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege".
în cauză, deși din declarațiile martorilor N.I. și M.M. reiese că reclamantul s-a refugiat în luna octombrie 1940, din motive etnice, din comuna Micești, sat Visuia, județul Bistrița Năsăud, în comuna Cătina, județul Cluj, totuși nu se poate constata cu certitudine că acesta are calitatea de refugiat, de vreme ce, în acea perioadă (octombrie 1940), localitatea Micești se afla sub administrația Statului român, stat care nu-și putea persecuta etnic proprii cetățeni.
Pe de altă parte, din adresa Direcției Județene Cluj a Arhivelor Naționale nr. C/3145 din 22 octombrie 2004, trimisă la cererea reclamantului, rezultă că acesta și părinții săi nu figurează în documentele deținute de această instituție și că, de altfel, documentele din această perioadă nu s-au păstrat integral.
Rezultă, așadar, că instanța de fond și-a fundamentat soluția, pe un probatoriu incomplet, astfel că recursul a fost admis, a fost casată sentința atacată și a fost trimisă cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță.
Cu prilejul rejudecării, instanța de trimitere va dispune completarea probatoriului, solicitând reclamantului să depună, eventual, listele nominale cu persoanele refugiate în perioada 1940 - 1945.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5050/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5053/2005. Contencios → |
|---|
