ICCJ. Decizia nr. 5175/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Maramureș, reclamantul H.D. a formulat contestație împotriva hotărârii nr. 5.797 din 4 decembrie 2003 a Casei Județene de Pensii Maramureș, arătând că, în mod greșit, i-a fost stabilită calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, numai pentru perioada 10 martie 1954 - 27 decembrie 1955, întrucât, în realitate, a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă pe o perioadă de 2 ani și 4 luni.
Prin sentința nr. 150 din 11 martie 2005, Tribunalul Maramureș, secția civilă, prin raportare la art. 6 din Legea nr. 309/2002, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 330/2005 din 25 mai 2005, a respins, ca tardiv formulată, contestația reclamantului H.D. împotriva hotărârii nr. 5.797 din 4 decembrie 2003 a Casei Județene de Pensii Maramureș, reținând aspectele ce vor fi arătate în continuare.
Prin hotărârea contestată, din 4 decembrie 2003, Casa Județeană de Pensii Maramureș a admis, în parte, cererea formulată de H.D., constatând că solicitantul se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 10 martie 1954 - 27 decembrie 1955 în care acesta a efectuat stagiul militar la Detașamentul de muncă Falcău.
împotriva acestei hotărâri, H.D. a formulat contestație, care a fost înregistrată la Tribunalul Maramureș, la data de 15 februarie 2005, cu depășirea termenului maxim de 1 an de zile prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, în care putea să atace actul administrativ unilateral în cauză.
Instanța de fond a reținut că, potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, nerespectarea termenului sus-menționat atrage decăderea din dreptul de a formula contestație și, prin urmare, face imposibilă examinarea susținerilor reclamantului, referitoare la data pretinsei comunicări a hotărârii, nedovedită și chiar irelevantă sub aspectul determinării momentului de la care curge termenul de 30 de zile prevăzut de art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002.
împotriva sentinței civile a Curții de Apel Cluj a declarat recurs, reclamantul H.D., susținând că are dreptul la recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru întreaga perioadă în care a efectuat stagiul militar "la muncă", precum și faptul că hotărârea pe care o contestă, nu i-a fost comunicată în timp util de către Casa Județeană de Pensii Maramureș, pentru a putea formula contestație.
Recursul este nefondat.
Hotărârea contestată de recurentul-reclamant a fost emisă de Casa Județeană de Pensii Maramureș, la data de 4 decembrie 2003.
Recurentul-reclamant H.D. a formulat contestație împotriva hotărârii emise de Casa județeană de pensii, la data de 15 februarie 2005, data înregistrării la Tribunalul Maramureș.
Astfel, în mod întemeiat, instanța de fond a reținut că cererea prin care se solicita anularea hotărârii contestate și recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 309/2002, a fost introdusă de reclamantul H.D., cu nerespectarea termenului de decădere de 1 an prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. De asemenea, în mod corect, Curtea de Apel Cluj a reținut că decăderea din dreptul de a formula contestație face imposibilă examinarea susținerilor referitoare la data pretinsei comunicări a hotărârii care, de altfel, este irelevantă sub aspectul determinării momentului de la care curge termenul de 30 de zile prevăzut de art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002.
Față de cele arătate, sentința civilă atacată este temeinică și legală, fiind respins, ca nefondat, recursul declarat de H.D.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5180/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5177/2005. Contencios → |
|---|
