ICCJ. Decizia nr. 5508/2005. Contencios. Anulare act de control vamal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5508/2005
Dosar nr. 1977/2005
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Timişoara, reclamanta SC C. SA Giarmata Vii a chemat în judecată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Direcţia Regională Vamală Timişoara, pentru ca instanţa să dispună anularea actelor încheiate de pârâte şi exonerarea de la plata sumelor reprezentând T.V.A., dobânzi şi penalităţi.
În motivarea cererii a arătat faptul că pârâtele, în mod greşit, au stabilit sumele contestate a fi datorate, întrucât piesele importate sunt exonerate de la plata taxelor vamale.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 122 din 4 aprilie 2005, a respins cererea reclamantei, motivat de faptul că, deşi reclamanta a importat în regim de leasing, piesele aflate în litigiu, pentru că acestea s-au uzat şi au necesitat reparaţii sau înlocuirea cu alte piese pentru aeronave, reclamanta a efectuat operaţiuni de export a acestora, ceea ce a determinat aplicarea regimului vamal corespunzător operaţiunii efectuate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta, criticând soluţia instanţei de fond, ca nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa de fond a lăsat nesoluţionată cererea principală formulată şi s-a pronunţat numai pe cererea de suspendare a executării actelor atacate.
Recursul este fondat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând motivele invocate, în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, a constatat fondat, recursul formulat şi urmează a-l admite, dispunând casarea hotărârii pronunţate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, pentru considerentele ce urmează:
Curtea, analizând excepţia de tardivitate invocată, apreciază în termen acest recurs şi respinge excepţia, având în vedere dispoziţiile prevăzute de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 301 C. proc. civ.
Constatând faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe cererea formulată de reclamantă, cu privire la fondul pricinii deduse judecăţii, în ceea ce priveşte legalitatea/nelegalitatea deciziei nr. 399 din 30 decembrie 2004, a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a procesului-verbal nr. 30451 din data de 17 noiembrie 2004, al Direcţiei Regionale Vamale Timişoara, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu dispoziţiile prevăzute de art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Curtea va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Instanţa de fond trebuie să aibă în vedere dispoziţiile prevăzute de art. 129 alin. (5) C. proc. civ., pentru a preveni orice greşeală în aflarea adevărului şi va dispune administrarea probelor necesare soluţionării cauzei, inclusiv a expertizei contabile, singura în măsură să elucideze natura sumelor achitate de reclamantă în temeiul contractului de servicii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC C. SA Giarmata Vii împotriva sentinţei civile nr. 122 din 4 aprilie 2005, a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5505/2005. Contencios. Excepţie de... | ICCJ. Decizia nr. 5509/2005. Contencios. Anulare ordin al... → |
|---|
