ICCJ. Decizia nr. 5519/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5519/2005
Dosar nr. 2672/2005
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Constanţa, reclamanta C.E. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, pentru ca instanţa să dispună anularea hotărârii emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a dispoziţiilor Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii a arătat faptul că părinţii săi au fost refugiaţi din localitatea de domiciliu, iar ea a fost născută în perioada refugiului.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, prin sentinţa nr. 307/CA din 15 noiembrie 2004, a admis acţiunea reclamantei, motivat de faptul că beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, şi copiii născuţi în timpul refugiului părinţilor săi şi a respins, ca prematur, capătul de cerere privind acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, criticând soluţia pronunţată, întrucât reclamanta nu era născută în anul 1940, când a avut loc schimbul de populaţie între România şi Bulgaria, pentru a susţine că a avut un alt domiciliu şi a fost obligată să-l schimbe în altă localitate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu soluţionarea recursului declarat, prin Decizia nr. 1821 din 21 martie 2005, a admis recursul formulat, a casat hotărârea instanţei de fond şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, pentru completarea probatoriului administrat, în sensul stabilirii faptului cert al refugiului familiei reclamantei.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 270/CA din 7 iulie 2005, a admis acţiunea reclamantei, motivat de faptul că beneficiază de prevederile legale, şi copiii care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi din motive etnice.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, menţinând aceiaşi motivare, în sensul că reclamanta nu era născută la momentul refugiului părinţilor săi.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând motivele invocate, în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, a constatat nefondat, recursul declarat, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile prevăzute de lege.
Este evident că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice şi prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod direct, dar şi aceea asupra căreia s-au răsfrânt consecinţele acelei persecuţii.
Acesta este şi cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit, astfel, toate consecinţele nefavorabile care au decurs din această situaţie.
Din materialul probator existent la dosar rezultă faptul că intimata-reclamantă s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi şi, pe cale de consecinţă, Curtea va respinge recursul declarat şi va menţine hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 270/CA din 7 iulie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrative şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5518/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5520/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
