ICCJ. Decizia nr. 5781/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5781/2005
Dosar nr. 2853/2005
Şedinţa publică din 6 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 28 ianuarie 2005, pe rolul Tribunalului Bacău, contestatorul L.P. a contestat Decizia de pensionare nr. 44041 din 24 decembrie 2004, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bacău, precum şi hotărârile nr. 6483 din 17 octombrie 2003 şi nr. 6483 din 9 decembrie 2004 ale Comisiei pentru aplicarea prevederilor OG nr. 105/1999, de pe lângă aceeaşi casă de pensii.
Tribunalul Bacău, secţia civilă, prin sentinţa nr. 173 din 18 martie 2005, a disjuns capătul de cerere privind contestarea hotărârii nr. 6483 din 17 octombrie 2003 şi, în temeiul Legii nr. 309/2002, a declinat competenţa soluţionării acestuia, în favoarea Curţii de Apel Bacău. În temeiul art. 244 alin. (1) C. proc. civ., a suspendat soluţionarea capătului de cerere privind Decizia nr. 44041/2004, a Comisiei Judeţene de Pensii Bacău.
Astfel învestită, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 94 din 15 iulie 2005, a respins excepţia tardivităţii şi a admis contestaţia; a anulat deciziile nr. 6483 din 9 decembrie 2004 şi nr. 6483 din 17 octombrie 2003, constatând că reclamantul beneficiază de prevederile Legii nr. 309/2002, pentru perioada 10 iulie 1950 - 10 iulie 1953, cu acordarea drepturilor cuvenite începând de la 1 ianuarie 2003.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa, cu privire la excepţia invocată de pârâtă, a reţinut că aceasta nu a făcut dovada comunicării hotărârii nr. 6483/2003.
Referitor la fondul cauzei s-a reţinut, în esenţă, că hotărârile nr. 6483 din 17 octombrie 2003 şi nr. 6483 din 9 decembrie 2004, sunt nelegale, întrucât din actele depuse la dosar rezultă, fără echivoc, că reclamantul a efectuat stagiul militar în unităţi aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 10 iulie 1950 - 10 iulie 1953.
A mai reţinut instanţa că data de la care urmează a se acorda drepturile prevăzute de lege, este 1 ianuarie 2003, adică întâi a lunii următoare depunerii cererii de acordare a acestora, nr. 80091 din 5 decembrie 2002, şi nu întâi a lunii următoare depunerii cererii din 11 octombrie 2004, care nu poate fi primită ca o nouă cerere, cum greşit a procedat pârâta.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Bacău, susţinând că instanţa greşit a respins excepţia tardivităţii, faţă de menţiunile reclamantului din cererea de chemare în judecată, care au valoare de recunoaştere şi că, prin actele depuse la dosar, reclamantul a dovedit că a efectuat parţial stagiul militar într-o unitate subordonată Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002, împotriva hotărârii, persoana interesată poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
În speţă, pârâta a invocat în faţa instanţei de fond, excepţia tardivităţii acţiunii, însă, deşi conform textului menţionat, avea obligaţia să îi comunice reclamantului, hotărârea, nu a depus la dosar vreo dovadă din care să rezulte data comunicării de la care curge termenul de contestare a hotărârii.
Or, atunci când pârâtul invocă existenţa unei cauze care face imposibilă cercetarea în fond a acţiunii, cum este cazul în speţă, sarcina probei îi revine acestuia.
Aşa fiind, în lipsa dovezii certe a comunicării hotărârii contestate, instanţa în mod corect a considerat contestaţia, ca fiind formulată în termen.
În conformitate cu art. 1 şi 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamente de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de Casele teritoriale de pensii şi a municipiului Bucureşti, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverinţele eliberate de Centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.
În speţă, din livretul militar al reclamantului rezultă că acesta a lucrat în timpul stagiului militar, în detaşamente de muncă, în perioada 10 iulie 1950 - 10 iulie 1953.
Această situaţie este confirmată şi de certificatul nr. 57527/2004 şi adresa nr. 57527, nr. 77218, nr. 1040232/2004, eliberată de Arhivele Naţionale - Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, precum şi adresa nr. 27106/2005, eliberată de aceeaşi instituţie.
Or, fiind dovedită împrejurarea că reclamantul a prestat muncă în timpul stagiului militar, în detaşamente de muncă organizate în acest scop, nu există nici un temei de a-l excepta de la recunoaşterea drepturilor sale.
Cu privire la data de la care se acordă drepturile, instanţa în mod corect a reţinut 1 ianuarie 2003, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 309/2002, cererea înregistrată la 11 octombrie 2004, prin care reclamantul a depus acte noi la dosarul iniţial, nu poate fi considerată o cerere nouă de acordare a drepturilor cuvenite, ci, în atare situaţie, pârâta trebuia să procedeze în conformitate cu prevederile art. 7 din aceeaşi lege.
Faţă de cele ce preced, recursul se priveşte ca nefondat şi va fi respins.
În conformitate cu prevederile art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatului, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bacău împotriva sentinţei civile nr. 94 din 15 iulie 2005 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenta să plătească intimatului L.P., suma de 320.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5779/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5782/2005. Contencios. Anulare decizie emisă... → |
|---|
