ICCJ. Decizia nr. 5787/2005. Contencios. Refuz eliberare decizie privind acordarea drepturilor prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5787/2005
Dosar nr. 3015/2005
Şedinţa publică din 6 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 8 aprilie 2005, T.A. a contestat legalitatea deciziei din 15 noiembrie 2001, a Comisiei pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, prin care a fost respinsă cererea de acordare a acestei calităţi, tatălui său, W.P.
În motivarea contestaţiei, ea a arătat că după încheierea celui de al doilea război mondial, ambii părinţi au fost deportaţi în U.R.S.S., unde W.P. a şi decedat.
Deportarea s-a făcut pentru motive de natură politică şi, deşi a depus în sprijinul acestei solicitări, acte doveditoare şi sunt îndeplinite cerinţele legale, pârâta i-a respins cererea.
Prin sentinţa civilă nr. 181 din 5 august 2005, Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaţia, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că din probele administrate în cauză (declaraţiile martorilor şi adresa eliberată de S.R.I.) nu rezultă faptul că tatăl contestatoarei a fost deportat în U.R.S.S., din motive politice.
S-a apreciat că, nefiind întrunite condiţiile stabilite prin OUG nr. 214/1999, contestaţia nu poate fi admisă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, contestatoarea T.A.
Recurenta a susţinut că în mod greşit prima instanţă a respins contestaţia, deoarece s-a demonstrat în cauză, cu probe concludente, atât faptul deportării părinţilor săi în fosta U.R.S.S., pentru munca de reconstrucţie, cât şi caracterul politic al acelei măsuri administrative abuzive.
Critica este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în OUG nr. 214/1999, se recunoaşte calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă desfăşurată în perioada 1945 - 22 decembrie 1989, persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse, din aceleaşi motive, unor măsuri administrative abuzive.
În conformitate cu prevederile art. 3 al ordonanţei, prin măsuri administrative abuzive se înţeleg orice măsuri luate de organele fostei miliţii sau securităţi, ori de alte organe, în baza cărora s-a dispus, printre altele, şi deportarea în străinătate, după 23 august 1944, din motive politice.
T.A. a anexat în sprijinul contestaţiei sale la dosar, declaraţiile autentificate ale martorilor M.E. şi B.B., care au confirmat faptul deportării părinţilor săi în fosta U.R.S.S., unde W.P. a decedat ulterior.
La rândul său, S.R.I. a atestat, prin adresa nr. 24197 din 16 august 2000, repatrierea G.W., în România, la 8 aprilie 1946, prin punctul de frontieră Iaşi.
Nu rezultă, însă, din aceste mijloace de probaţiune că deportarea în U.R.S.S., a soţilor W., a fost dispusă de autorităţile publice ale vremii, pentru motive de natură politică.
Având în vedere că nu este îndeplinită condiţia legală de admisibilitate a cererii, care se referă la dovada aplicării faţă de persoana în cauză, a unei măsuri administrative abuzive pentru motive politice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciată că în mod corect instanţa de fond a respins contestaţia.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.A. împotriva sentinţei civile nr. 181 din 5 august 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5783/2005. Contencios. Suspendare act. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5788/2005. Contencios. Anulare act... → |
|---|
