ICCJ. Decizia nr. 593/2005. Contencios. Anulare decizii si adrese emise de A.N.V. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 593/2005

Dosar nr. 502/2004

Şedinţa publică din 3 februarie 2005

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 12 septembrie 2003, reclamanta B.B. a solicitat anularea deciziei nr. 1265 şi a deciziei nr. 1264, ambele emise la 14 august 2003, de Directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor, a notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, a Secretarului general al Agenţiei Naţionale a funcţionarilor publici şi a adresei nr. 46984 din 25 iulie 2003, a Direcţiei Generale a Vămilor şi menţinerea, ca legală şi temeinică, a deciziei nr. 1162 din 15 iulie 2003, emisă de Directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că prin Decizia nr. 1162/2003, a fost numită în funcţia publică de inspector principal şi că, la presiunea Uniunii Sindicatelor Funcţionarilor Publici, s-au anulat toate reîncadrările efectuate în sistemul vamal şi s-au făcut noi reîncadrări după termenul legal de 15 iulie 2003, cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, şi că în ce priveşte comunicarea de revocare a funcţiei, aceasta prezintă grave vicii de fond şi de formă, fără să existe un nou aviz din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi având la bază criterii stabilite arbitrar.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1832 din 5 noiembrie 2003, a respins excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere referitor la nota de constatare nr. 43254/2003, a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, excepţie invocată de aceasta şi a admis acţiunea, în sensul că a anulat deciziile nr. 1264/2003 şi nr. 1265/2003, nota de constatare nr. 43254/2003 şi adresa nr. 46984/2003 şi a menţinut Decizia nr. 1162/2003, prin care reclamanta a fost numită inspector principal.

Instanţa reţine, în motivarea sentinţei, că excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere referitor la anularea notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, este neîntemeiată, pentru că ea a stat la baza emiterii deciziilor nr. 1264/2003 şi nr. 1265/2003.

În ce priveşte fondul cauzei, reţine că măsura anulării tuturor reîncadrărilor este nelegală, deoarece s-a efectuat după data limită stabilită de lege, nu a fost motivată în drept şi în fapt, a încălcat principiul neretroactivităţii şi nu a respectat modul de aplicare a criteriilor de încadrare şi punctajul obţinut.

Împotriva sentinţei a declarat recurs, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, considerând că este netemeinică şi nelegală.

Susţine că instanţa de fond a respins greşit excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privitor la anularea notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, cu toate că şi instanţa recunoaşte că nu este un act administrativ de sine stătător, de natură a produce consecinţe directe prin el însuşi, iar această notă nu poate fi asimilată unui act administrativ, pentru că nu constituie o manifestare de voinţă unilaterală, conţinutul său nefiind susceptibil de a produce vătămarea unui drept recunoscut de lege.

Consideră că termenul de 15 iulie 2003, până la care trebuiau făcute reîncadrările conform Legii nr. 161/2003, era un termen de recomandare, nu de decădere, că nu s-a cerut şi anularea avizului nr. 5190 din 5 august 2003, a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi că anularea notei de constatare şi admiterea acţiunii au un impact direct şi imediat asupra modificării structurii organizatorice şi a statului de funcţii în baza cărora a fost eliberat avizul, prin depăşirea nivelului maxim de funcţii publice prevăzut de lege şi prin imposibilitatea asigurării fondurilor băneşti.

Referitor la fondul cauzei, menţionează că instanţa a aplicat greşit dispoziţiile Legii nr. 161/2003 şi ale Ordinului nr. 218/2003, prin anularea notei de constatare, fără să ţină cont de dispoziţiile imperative ale art. XVI şi XVII din lege.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care solicită ca recursul să fie respins ca nefondat, arătând că prima reîncadrare a funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor a fost efectuată în baza avizului dat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu respectarea prevederilor Legii nr. 161/2003 şi că, indiferent de gradul profesional dobândit în urma reîncadrării, salariul funcţionarului public rămâne acelaşi.

Şi Autoritatea Naţională a Vămilor (fosta Direcţie Generală a Vămilor) a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, cu menţiunea că nota de constatare nr. 43254/2003, a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, a declanşat litigiul de faţă, iar nelegalitatea deciziilor nr. 1264/2003 şi nr. 1265/2003 rezultă din nelegalitatea notei de constatare.

Recursul este nefondat.

Corect a reţinut instanţa de fond, că nota de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, întocmită de Secretarul general al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, este un act premergător deciziilor contestate, pentru că în baza acesteia s-au emis deciziile nr. 1264 şi nr. 1265, de către Directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor, la 14 august 2003.

Chiar dacă nu este un act administrativ de autoritate în sensul legii, nota de constatare este actul în baza căruia au fost emise deciziile menţionate, aşa cum rezultă şi din cuprinsul acestora.

În nota de constatare se prevede expres reanalizarea tuturor reîncadrărilor funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, revocarea deciziilor de reîncadrare adoptate până la acea dată şi modul în care trebuie aplicat Ordinul nr. 218 din 27 mai 2003, al Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Deci, nota de constatare este un act premergător emiterii deciziilor contestate, dar în acelaşi timp este şi un act care a stat la baza acestor decizii, fără de care ele nu s-ar fi emis, astfel că se reţine că instanţa de fond a dispus corect ca excepţia inadmisibilităţii cererii, referitoare la anularea notei de constatare, să fie respinsă ca neîntemeiată.

Susţinerea recurentei, în sensul că termenul de 15 iulie 2003, stabilit ca dată limită pentru reîncadrarea personalului, prin art. XVI din Legea nr. 161/2003, a fost un termen de recomandare, nu de decădere, este întemeiată, avându-se în vedere că legea nu prevede vreo sancţiune pentru nerespectarea acestuia.

Dar, trebuie ţinut cont că măsura reîncadrării funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, luată în baza deciziilor nr. 1264/2003 şi nr. 1265/2003, este ilegală, pentru că s-a aplicat cu efect retroactiv, şi anume, începând cu 15 iulie 2003, iar cele două decizii au fost emise la 14 august 2003. În plus, aceste decizii nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă, fiind motivate sumar şi având la bază criterii suplimentare faţă de cele prevăzute în Ordinul nr. 218/2003, al Preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, criterii suplimentare stabilite după împlinirea termenului prevăzut de Legea nr. 161/2003 şi în baza notei de constatare în discuţie.

Nici susţinerea recurentei făcută în sensul că instanţa a aplicat greşit dispoziţiile Legii nr. 161/2003 şi ale Ordinului nr. 218/2003, nu poate fi reţinută, instanţa având tocmai în vedere aceste acte normative în pronunţarea hotărârii şi apreciind că dispoziţiile acestora au fost încălcate prin nota de constatare şi prin emiterea celor două decizii contestate.

Pentru considerentele menţionate mai sus, în temeiul art. 14 din Legea nr. 29/1990 şi art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici împotriva sentinţei civile nr. 1832 din 5 noiembrie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 593/2005. Contencios. Anulare decizii si adrese emise de A.N.V. Recurs