ICCJ. Decizia nr. 617/2005. Contencios. Anulare decizie M.L.P.T.L.si proces-verbal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 617/2005
Dosar nr. 1629/2003
Şedinţa publică din 4 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 25 octombrie 2002, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala P. Bucureşti, a chemat în judecată Administraţia Naţională a Drumurilor - Direcţia de Drumuri şi Poduri Constanţa şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, solicitând anularea deciziei nr. 180/2002, anularea, în parte, a procesului-verbal nr. 2948/2002 şi exonerarea de plata sumei de 581.865.497 lei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin procesul-verbal nr. 2948/2002 s-a reţinut că datorează suma de 718.867.015 lei, reprezentând debit restant provenit din aplicarea cotei de 25% - 40% asupra preţului de vânzare cu ridicata la carburant auto, în perioada controlată 1 ianuarie 2000 - 28 februarie 2002, suma de 359.889.995 lei, majorări de întârziere aferente debitului restant şi suma de 10.757.807 lei, penalităţi de întârziere.
Împotriva procesului-verbal nr. 2948/2002, reclamanta a formulat contestaţie, ce a fost respinsă prin Decizia nr. 180/2002, emisă de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 133 din 6 februarie 2003, a respins acţiunea reclamantei, reţinând legalitatea actelor de control financiar atacate.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea, deşi actele de control financiar, în parte, erau nelegale, impunându-se anularea lor şi exonerarea reclamantei, de plata sumei de 581.865.497 lei.
În raport cu Protocolul nr. 4937/MM din 10 decembrie 2003, nr. 15.191 din 9 ianuarie 2004, s-a dispus introducerea în cauză a Ministerului Finanţelor Publice, care a preluat exercitarea atribuţiilor privind stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice, constituit potrivit art. 1 din Legea nr. 118/1996, act normativ abrogat la 9 ianuarie 2003, prin art. IX din OG nr. 3/2003.
Prin OUG nr. 15/2004, a fost aprobată scutirea la plată a obligaţiilor fiscale restante reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri datorate şi neachitate la bugetul general consolidat de către S.N.P. P. SA Bucureşti, la data intrării în vigoare [art. 1 alin. (1)].
Totodată, prin acelaşi act normativ s-a aprobat scutirea de plată a dobânzilor şi penalităţilor de orice fel aferente obligaţiilor datorate bugetului general consolidat şi neachitate de către S.N.P. P. SA Bucureşti, la data intrării în vigoare a actului normativ, iar prin art. 1 alin. (3), s-a aprobat scutirea la plată a majorărilor calculate în baza prevederilor art. 83 din OG nr. 11/1996.
Întrucât din procesul-verbal nr. 2948 din 12 august 2002, rezultă că majorările de întârziere şi penalităţile au fost calculate potrivit OG nr. 11/1996, pentru perioada 1 ianuarie 2000 - 28 februarie 2002, în raport cu dispoziţiile OUG nr. 15/2004, se va admite recursul reclamantei, se va casa sentinţa atacată şi în fond, se va admite acţiunea, se vor anula în parte actele de control financiar atacate şi se va exonera reclamanta, de plata sumei de 581.865.497 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.N.P. P. SA, sucursala P. Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 133 din 6 februarie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond admite acţiunea reclamantei, cu anularea actelor de control, respectiv procesul-verbal de control nr. 2948 din 12 august 2002 şi Decizia nr. 180/2002 a Ministerului Finanţelor Publice şi exonerează pe reclamantă, de plata sumei de 581.865.497 lei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 614/2005. Contencios. Anulare partiala... | ICCJ. Decizia nr. 619/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
