ICCJ. Decizia nr. 71/2005. Contencios. Anulare partiala Metodologie M.E.C.T. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 71/2005
Dosar nr. 2189/2004
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 24 aprilie 2003, reclamantul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar sector 5, Bucureşti, în numele membrilor de sindicat, a solicitat anularea art. 8 din Metodologia privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul nr. 3215 din 31 ianuarie 2003, emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
În motivarea acţiunii s-a arătat că se încalcă dreptul personalului didactic încadrat cu contract de muncă pe durată determinată (suplinitori), de a beneficia de acordarea gradaţiei de merit, textul nefiind în concordanţă cu art. 138 din Legea nr. 128/1997, conform căruia „personalul didactic angajat pe perioadă determinată, beneficiază de aceleaşi drepturi, cu personalul didactic titular, corespunzător perioadei lucrate".
Prin sentinţa civilă nr. 2019/2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, acţiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată, reţinându-se în esenţă că, perioada lucrată de un suplinitor nu se încadrează în criteriile pentru acordarea gradaţiei de merit, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 128/1997.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că nici Statutul personalului didactic şi nici Metodologia nu menţionează vechimea în învăţământ de cel puţin 3 ani în aceeaşi unitate de învăţământ; că instanţa nu a ţinut seama de mobilitatea personalului didactic, conform Secţiunii a 3-a, Cap. I, Titlul II din Legea nr. 128/1997; că pentru acordarea gradaţiei de merit se ia în considerare activitatea desfăşurată în sistemul de învăţământ, indiferent de unitatea (unităţile) în care persoana în cauză a fost încadrată, conform art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997; că există profesori suplinitori cu o vechime, în regim de continuitate, mult mai mare de 3 ani, datorită lipsei posturilor cu viabilitate de cel puţin 4 ani (pentru încadrarea personalului didactic titular), lipsei programelor pentru concurs (ex. specialităţile tehnice), lipsei resursei umane în învăţământ la anumite discipline.
Verificând cauza, în funcţie de motivarea recursului, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea reţine următoarele:
Art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, prevede, printre condiţiile de acordare a gradaţiei de merit prin concurs, şi pe aceea ca personalul didactic să aibă o vechime de 3 ani în învăţământ.
Textul nu face nici o altă distincţie referitoare la vechimea în învăţământ şi nu se referă la vechimea în aceeaşi unitate de învăţământ.
Art. 318 din Statutul personalului didactic menţionează că „personalul didactic angajat pe durată determinată, beneficiază de aceleaşi drepturi, cu personalul didactic titular, corespunzător perioadei lucrate".
La art. 8 din Metodologia privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul nr. 3215/2003, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, s-a prevăzut că „nu poate beneficia de acordarea gradaţiei de merit, personalul didactic încadrat prin contract de muncă pe perioadă determinată".
Prin adoptarea acestei norme au fost încălcate dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 128/1997 care, aşa cum s-a precizat mai sus, stipulează drepturi egale ale personalului didactic angajat pe durată determinată (suplinitori), cu cele ale personalului didactic angajat pe perioadă nedeterminată (titulari).
Prin actul atacat, se încalcă dreptul personalului didactic, angajat pe durată determinată, de a participa la concursul pentru obţinerea gradaţiei de merit.
Legea (Statutul personalului didactic) nu prevede nici o restricţie referitoare la personalul didactic angajat pe durată determinată. Referitor la vechimea necesară în învăţământ, pentru obţinerea gradaţiei de merit, singura condiţie este aceea de a avea cel puţin 3 ani vechime în învăţământ, conform art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, condiţie pe care o poate îndeplini şi personalul didactic angajat pe durată determinată.
În consecinţă, recursul fiind fondat, va fi admis, sentinţa se va modifica şi acţiunea va fi admisă, ca fiind întemeiată şi conformă dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Sindicatul Învăţământ Preuniversitar sector 5 Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 2019 din 27 noiembrie 2003, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Modifică sentinţa atacată şi, în fond, admite acţiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învăţământ Preuniversitar sector 5 Bucureşti.
Anulează art. 8 din Metodologia privind acordarea gradului de merit în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul nr. 3215 din 31 ianuarie 2003, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 704/2005. Contencios. Anularea deciziei... | ICCJ. Decizia nr. 712/2005. Contencios. Refuz eliberare... → |
---|