ICCJ. Decizia nr. 1130/2006. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1130/2006
Dosar nr. 1031/1/2006
Şedinţa publică din 4 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 424 din 14 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosarul nr. 1131/2005, a fost admisă acţiunea precizată formulată de numitul P.I., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, Garda Financiară - Comisariatul General şi Garda Financiară, secţia Gorj.
A fost anulată Decizia nr. 81/2004, emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj.
Au fost obligaţi pârâţii Garda Financiară - Comisariatul General şi Garda Financiară, secţia Gorj, să-l reîncadreze pe reclamant în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei anulate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin Decizia atacată, reclamantului, ca funcţionar public, i-au fost încălcate ambele elemente ale raportului de funcţie: felul muncii - funcţia pe care o deţinea şi locul de muncă - unitatea la care lucra.
A constatat instanţa, că emitenta deciziei a încălcat dispoziţiile art. 91 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, modificând raportul de serviciu unilateral, fără acordul scris al funcţionarului.
Împotriva acestei sentinţe au formulat în termen, recursuri separate, atât Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, cât şi Garda Financiară - Comisariatul General şi Garda Financiară, secţia Gorj.
În toate cele trei recursuri sunt formulate critici privind fondul cauzei şi vizând netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei.
La termenul de astăzi, Curtea a pus în discuţie motive de nulitate a sentinţei cu consecinţa casării acesteia, sub incidenţa art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
Instanţa, iniţial învestită cu cererea reclamantului de anulare a deciziei nr. 81/2004, a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, a fost Tribunalul Gorj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 391/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 221 din 2 iulie 2004 a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea.
Prin Decizia nr. 141 din 22 februarie 2005, a Curţii de Apel Craiova, a fost admis recursul reclamantului împotriva sentinţei sus menţionate, care a fost casată, cauza fiind trimisă, spre rejudecare, la prima instanţă.
În rejudecare, acţiunea a fost înregistrată sub nr. 526/2005, la Tribunalul Gorj, secţia comercială şi de contencios administrativ, dar prin sentinţa nr. 153 din 17 iunie 2005, instanţa şi-a declinat competenţa, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A fost pronunţată sentinţa nr. 424 din 14 octombrie 2005, care face obiectul controlului judiciar în cauza de faţă, în recurs.
Decizia de casare nr. 141 din 22 februarie 2005, a Curţii de Apel Craiova, a fost pronunţată de un complet, în compunerea căruia s-a aflat un judecător care a soluţionat ulterior cauza în fond după casare.
Situaţia sus arătată nu se încadrează formal în dispoziţiile art. 24 alin. (1) C. proc. civ., dar corespunde cauzei de recuzare şi implicit, de incompatibilitate, prevăzută de art. 27 pct. 7 C. proc. civ., deoarece:
Instanţa de recurs, admiţând cererea reclamantului şi casând prima sentinţă de fond, a reţinut că acesta nu a contestat procedura de reorganizare a Gărzii Financiare, ci doar modalitatea în care s-a făcut redistribuirea comisarilor financiari, în raport cu punctajele acordate la evaluarea individuală (conform criteriilor stabilite printr-o notă internă din 2003 a Autorităţii Naţionale de Control).
A reţinut instanţa că, după evaluarea individuală a comisarilor, s-a întocmit un clasament în care reclamantul a ocupat un loc ce nu i-a permis să rămână comisar la Garda Financiară, iar reclamantul a contestat acest clasament.
Din acest motiv, s-a dispus casarea cu trimitere, dispunându-se ca instanţa, la rejudecare, să verifice dacă punctajul acordat reclamantului, la evaluare, a fost corect stabilit şi justifică trecerea sa pe un post în structura Ministerului Finanţelor Publice (prin Decizia Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj nr. 81/2004).
Aşadar, instanţa de recurs a dat o altă calificare acţiunii, statuând că obiectul controlului instanţei de fond îl va constitui numai temeinicia măsurii de trecere a reclamantului în altă funcţie şi, în mod concret, corectitudinea procedurii de evaluare profesională a reclamantului şi a punctajului stabilit pentru el. Deci, instanţa a considerat că măsura adoptată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj este principial legală.
Instanţa de fond, în rejudecare (formată din unul dintre judecătorii din completul de recurs) a ignorat integral cele statuate prin Decizia de casare şi a repus în discuţie legalitatea măsurii luate faţă de reclamant, constatând că este principial nelegală, deşi anterior, acelaşi judecător apreciase, ca legale, prevederile Protocolului încheiat între Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea Naţională de Control, pentru selecţia personalului din cadrul Gărzii Financiare.
Pentru aceste considerente, sentinţa urmează a fi casată, cu trimitere la aceeaşi instanţă.
În rejudecare, instanţa va verifica în mod strict numai aspectele statuate de Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 141 din 22 februarie 2005, în dosarul nr. 1980/2004, decizie prin care s-a admis recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, Garda Financiară - Comisariatul General şi Garda Financiară, secţia Gorj, împotriva sentinţei civile nr. 424 din 14 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1115/2006. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 1142/2006. Contencios. Litigiu privind... → |
---|