ICCJ. Decizia nr. 1276/2006. Contencios. Refuz eliberare decizie privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 42/1990. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1276/2006
Dosar nr. 2578/2005
nr. 10695/1/2005
Şedinţa publică din 13 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 174/CA din 18 aprilie 2005, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei civile nr. 139/CA din 24 octombrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în dosarul nr. R1293/CA/2002, prin care se admisese cererea formulată de reclamantul P.I., în contradictoriu cu această autoritate şi s-a dispus repunerea reclamantului în termenul de 90 de zile prevăzut de art. 2 alin. (4) din Legea nr. 42/1990, pentru depunerea dosarului, în vederea obţinerii certificatului de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - Rănit".
Instanţa a apreciat că soluţia de respingere a cererii de revizuire se impune, întrucât motivul invocat de revizuient, privind lipsa calităţii procesuale pasive a Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, vizează aspecte de fond, neputând conduce la admiterea cererii de revizuire, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 6 C. proc. civ., pe care a fost fundamentată în drept cererea de revizuire.
Împotriva sentinţei nr. 174/CA din 18 aprilie 2005, a Curţii de Apel Constanţa, a formulat recurs, în termen legal, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Astfel, recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. şi a susţinut că instanţele de judecată, atât la fond, cât şi la recurs, dar mai ales în calea de atac a revizuirii, nu au reţinut excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
De asemenea, a invocat prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând că instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii şi respectiv, că soluţia este dată fără temei legal, deoarece titlurile şi brevetele de luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989 urmau să fie eliberate de către Preşedintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, doar celor cărora Comisia abilitată legal le recunoscuse calitatea de revoluţionar, prin atribuirea certificatului, iar numitul P.I. nu se află într-o astfel de situaţie.
Recursul este nefondat.
Din actele şi lucrările dosarului, rezultă că recurentul-revizuient a formulat o cerere de revizuire a sentinţei civile nr. 139 din 24 octombrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, invocând ca temei legal al cererii, prevederile art. 322 pct. 6 C. proc. civ., potrivit cărora, revizuirea unei hotărâri se poate cere, dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruţii, incapabilii sau cei puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei care erau însărcinaţi să-i apere.
Soluţionând cererea de revizuire, instanţa de fond a reţinut că susţinerile făcute în cererea de revizuire nu se încadrau în motivul reglementat la art. 322 pct. 6 C. proc. civ., precum şi că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu a probat că ar fi fost lipsit de apărare şi nici că ar fi fost apărat cu viclenie în litigiul respectiv.
Într-adevăr, revizuientul a invocat ca motiv de revizuire, art. 322 pct. 6 C. proc. civ., dar a formulat critici referitoare la modul de soluţionare a excepţiei pe care o invocase în faţa instanţelor de fond şi de recurs, privind o pretinsă lipsă de calitate procesuală pasivă în cauză, ceea ce nu se încadra în limitele prevederilor legale invocate ca temei al cererii de revizuire.
În recurs, invocând prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., recurentul-revizuient îşi raportează criticile nu la sentinţa prin care a fost soluţionată cererea de revizuire, ci la hotărârile prin care a fost soluţionat fondul, respectiv, recursul în cauză, susţinând, în esenţă, acelaşi lucru: cum că nu ar fi avut calitate procesuală, excepţie care a fost soluţionată în mod irevocabil prin Decizia nr. 3425 din 23 octombrie 2003 a secţiei de contencios administrativ de la Curtea Supremă de Justiţie.
Astfel fiind, se constată că soluţia instanţei de fond asupra cererii de revizuire este legală şi temeinică, urmând ca recursul de faţă să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei civile nr. 174/CA din 18 aprilie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1237/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1282/2006. Contencios. Recurs împotriva... → |
|---|
