ICCJ. Decizia nr. 1353/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1353/2006
Dosar nr. 4066/2005
nr. 29.978/1/2005
Şedinţa publică din 19 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 3 iunie 2005, reclamanta G.M. a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, obligarea Casei Judeţene de Pensii Constanţa, să pună în executare, sentinţa civilă nr. 318/CA din 4 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în sensul plăţii drepturilor stabilite în condiţiile Legii nr. 189/2000, începând cu 1 noiembrie 2003, precum şi a diferenţei de indemnizaţie rezultată din calculul corect stabilit prin încheierea nr. 127 din 14 martie 2005, parte integrantă a sentinţei menţionate.
Prin sentinţa civilă nr. 279 din 2 august 2005, Curtea de Apel Constanţa a respins acţiunea, ca fiind rămasă fără obiect, faţă de împrejurarea că în timpul soluţionării cauzei, Casa Judeţeană de Pensii Constanţa a executat întocmai titlul reclamantei, sens în care a emis hotărârea nr. 26.615 din 29 iulie 2005.
Împotriva acestei sentinţei, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 8 C. proc. civ., G.M. a formulat o cerere de revizuire, respinsă, ca inadmisibilă, de Curtea de Apel Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 335/CA din 13 octombrie 2005.
Împotriva acestei ultime hotărâri, revizuienta-reclamantă a declarat recurs, considerând că motivarea instanţei, potrivit căreia o hotărâre pronunţată în fond, nu poate fi supusă revizuirii, este contrară prevederilor art. 322 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art.322 C. proc. civ., sunt supuse revizuirii, cale extraordinară de atac, de retractare, „hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârea data de instanţa de recurs, atunci când evocă fondul".
Astfel, fiind legal şi temeinic, Curtea de Apel Constanţa a reţinut că hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire, nu face parte din categoriile enunţate prin dispoziţiile legale menţionate, ea fiind pronunţate de curtea de apel, ca instanţă de fond în soluţionarea cererii de executare formulată de reclamanta G.M., în condiţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.M. împotriva sentinţei civile nr. 335/CA din 13 octombrie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1340/2006. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 1354/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
