ICCJ. Decizia nr. 1323/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1323/2006
Dosar nr. 4032/2005
nr. 30013/1/2005
Şedinţa publică din 18 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Braşov, la data de 22 iunie 2005, reclamantul B.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov, anularea hotărârii acesteia nr. 5405 din 23 mai 2005 şi obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând cu data de 1 octombrie 2002, iar nu cu data de 1 mai 2005, aşa cum în mod greşit se prevede în hotărârea contestată.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus mai multe înscrisuri, printre care hotărârea contestată, acte de stare civilă, copia livretului militar şi certificatul nr. 65.057/2005, eliberat de Direcţia Arhivelor Naţionale, arătând că în perioada 1 martie 1956 - 31 martie 1958 a satisfăcut stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii şi că, deşi i-a fost recunoscută calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, în mod greşit aceste drepturi i-au fost acordate începând cu data de 1 mai 2005, iar nu cu data de 1 octombrie 2002, în raport cu data formulării primei cereri.
Prin sentinţa civilă nr. 112/F/CA din 30 septembrie 2005, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea şi, anulând în parte hotărârea contestată, a obligat pârâta să-i acorde reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada solicitată, începând cu data de 1 octombrie 2002, în raport cu data formulării primei cereri.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, deşi dovada satisfacerii stagiului militar în cadrul detaşamentelor de muncă a fost prezentată de reclamant abia cu ocazia formulării celei de-a doua cereri, această situaţie exista, totuşi, şi la momentul formulării primei cereri.
Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi ale art. 3041 C. proc. civ., pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Motivându-şi recursul, pârâta arată că, înaintea depunerii celei de-a doua cereri, reclamantul mai formulase o cerere care, în lipsa condiţiilor prevăzute de lege, a fost respinsă prin hotărârea nr. 1786 din 2 aprilie 2003, necontestată. Cum dovada satisfacerii stagiului militar în cadrul detaşamentelor de muncă a fot prezentată de reclamant abia cu ocazia formulării celei de-a doua cereri, la data de 25 aprilie 2005, în mod corect Comisia a acordat drepturile, prin raportare la această din urmă dată.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu criticile invocate, cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, drepturile prevăzute de acest act normativ se acordă persoanelor beneficiare începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.
Cum cererea intimatului-reclamant a fost depusă la data de 25 aprilie 2005, în mod corect a procedat recurenta-pârâtă, la acordarea drepturilor pentru perioada solicitată, începând cu data de 1 mai 2005, aceasta fiind luna următoare celei în care a fost depusă cererea la Comisia de specialitate.
Este adevărat că reclamantul formulase, anterior, la data de 6 septembrie 2002, o primă cerere, având acelaşi obiect, însă aceasta, fiind respinsă de Comisie prin hotărârea nr. 1786 din 2 aprilie 2003, necontestată de petent, nu poate fi avută ca reper în stabilirea datei începând de la care să-i fie acordate intimatului-reclamant, drepturile decurgând din calitatea sa de beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002, stabilită ca urmare a formulării celei de-a doua cereri.
Pentru motivele arătate, recursul va fi admis, iar hotărârea instanţei de fond fiind netemeinică şi nelegală, va fi modificată, în sensul respingerii acţiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Braşov împotriva sentinţei civile nr. 112/F/C.A. din 30 septembrie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată şi, în fond, respinge, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantului B.G.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1322/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1326/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
