ICCJ. Decizia nr. 1619/2006. Contencios. Resciziunea împartirii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1619/2006
Dosar nr. 30868/1/2004
Şedinţa publică din 9 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 379 din 16 noiembrie 2005, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta M.P., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a anulat actul administrativ nr. 213/7513 din 4 octombrie 2005, emis de pârâtă, prin care s-a dispus menţinerea, până la 1 august 2006, a măsurii restrictive de suspendare temporară a dreptului de folosire a paşaportului.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Recurenta a susţinut că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa de fond s-a pronunţat în virtutea unor criterii subiective, fără a acorda importanţa cuvenită elementelor ce caracterizează starea de fapt şi care ar fi impus o soluţie de respingere a acţiunii reclamantei. Recurenta a mai indicat că măsura suspendării dreptului intimatei de a folosi paşaportul pe o perioadă de 1 an s-a luat pe considerentul că aceasta nu şi-a justificat şederea pe teritoriul statului italian, fiind corect aplicate prevederile legale incidente în cauză.
Analizând recursul de faţă, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile recurentei şi prin prisma prevederilor legale incidente, incluzând noul act normativ privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, intrat în vigoare după data pronunţării sentinţei ce face obiectul prezentului recurs, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat, în considerarea celor arătate în cele ce urmează.
Înalta Curte reţine temeinicia hotărârii pronunţate de instanţa de fond, care, în mod just a aplicat prevederile legale incidente şi a valorificat elementele concrete de fapt, respectiv nevoia reclamantei-intimate de a urma un tratament ocular în Italia, ajungând la concluzia că măsura aplicată de autoritatea recurentă este mult prea severă, astfel că se impune anularea ei.
În plus, astfel cum, de altfel, a indicat şi recurenta, este de menţionat că în luna ianuarie 2006, a intrat în vigoare Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările ulterioare.
Potrivit art. 55 alin. (1) din acest act normativ, măsurile de suspendare a dreptului de a folosi paşaportul, dispuse în temeiul art. 14 alin. (1) lit. c), cum este şi cazul reclamantei-intimate, încetează de drept, cu unele excepţii, neaplicabile, însă, în cauză.
Din această perspectivă, recursul de faţă a rămas, aşadar, şi fără obiect.
Pentru toate cele mai sus arătate, conform art. 312 C. proc. civ., se respinge recursul de faţă, cu consecinţa menţinerii, ca legală şi temeinică, a hotărârii instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor împotriva sentinţei civile nr. 379 din 16 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1616/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1626/2006. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
