ICCJ. Decizia nr. 1924/2006. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1924/2006
Dosar nr. 5513/2006
Şedinţa publică din 25 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 21/CA din 20 februarie 2006, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.V., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor şi a anulat Ordinul de sancţionare disciplinară nr. 6451 din 29 iulie 2005, emis de pârâtă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamantul, funcţionar în cadrul Direcţiei Regionale Vamale Iaşi - Serviciul Juridic, Urmărire şi Încasări a fost mandatat de către Autoritatea Naţională a Vămilor, astfel cum rezultă din actul nr. 29182 din 30 mai 2005, să reprezinte interesele acesteia, în raporturile cu administratorul judiciar al SC R. SA Oneşti, conţinutul împuternicirii sale constând în aceea că la pct. 3 de pe ordinea de zi, urma să voteze împotriva continuării activităţii societăţii respective, iar la pct. 4 să se opună modificării structurii comitetului creditorilor, prin înlocuirea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bacău.
Ulterior, urmare a controlului efectuat de Serviciul Verificări Interne din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor, s-a apreciat că reclamantul nu a respectat mandatul încredinţat la pct. 3 de pe ordinea de zi, abţinându-se de la vot şi s-a dispus sancţionarea sa disciplinară, în condiţiile art. 65 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 188/1999, prin diminuarea retribuţiei cu 20%, pe o perioadă de 3 luni, emiţându-se în acest sens, actul administrativ a cărui anulare se solicită.
Instanţa de fond a mai reţinut că, astfel cum rezultă din procesul-verbal al şedinţei la care reclamantul a participat în calitate de reprezentant al Autorităţii Naţionale a Vămilor, la pct. 3 de pe ordinea de zi nu s-a supus la vot, cererea privind continuarea activităţii SC R. SA Oneşti, la care reclamantul avea mandat să se opună, ci s-a luat în discuţie propunerea de a se aştepta Decizia instanţelor, variantă pentru care reclamantul nu avea mandat, astfel că acesta s-a abţinut.
A fost şi motivul pentru care, cu ocazia semnării procesului-verbal, reclamantul a menţionat, în scris, obiecţiunea sa faţă de consemnarea greşită a susţinerilor sale făcută la pct. 3 din procesul-verbal şi a precizat poziţia Autorităţii Naţionale a Vămilor, în sensul opţiunii de încetare a activităţii societăţii debitoare.
În raport cu aceste menţiuni, instanţa a apreciat că reclamantul C.V. nu a încălcat dispoziţiile mandatului şi, prin urmare, nu sunt îndeplinite cerinţele angajării răspunderii disciplinare, în condiţiile art. 65 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor, susţinând că şi în condiţiile în care nu s-a supus la vot opţiunea continuării activităţii societăţii creditoare, „intimatul-reclamant trebuia să-şi exprime, în mod clar şi fără echivoc, opţiunea precizată în mandatul dat".
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
Prin ordinul a cărui anulare se solicită - nr. 6461 din 29 iulie 2005 al Autorităţii Naţionale a Vămilor, intimatul-reclamant a fost sancţionat pentru încălcarea dispoziţiilor art. 65 alin. (2) lit. b) şi i) din Legea nr. 188/1999, imputându-i-se nerespectarea mandatului de reprezentare încredinţat de pârâtă pentru adunarea creditorilor SC R. SA Oneşti, la pct. 3 din ordinea de zi.
Din actele aflate la dosar rezultă, însă, că, departe de a nu-şi fi îndeplinit mandatul, intimatul-reclamant, constatând menţionarea greşită a opţiunii sale în procesul-verbal de şedinţă, a făcut, în scris, cu ocazia semnării acestuia, cuvenitele precizări cu privire la poziţia Autorităţii Naţionale a Vămilor, în conformitate cu mandatul încredinţat.
În acest context, instanţa de fond, în mod corect, a reţinut că, atâta timp, cât nu s-a încălcat mandatul dat, nu există temei pentru angajarea răspunderii disciplinare a intimatului.
Aşa fiind, încadrarea „faptei" acestuia în dispoziţiile art. 65 alin. (2) lit. b) şi i) din Legea nr. 188/1999, „neglijenţă repetată în rezolvarea lucrărilor" şi „refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu", nu are nici un fundament în probele dosarului.
Pentru aceste considerente, constatând că nu există, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., motive de casare sau modificare a sentinţei pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Regională Vamală Iaşi, în numele şi pentru Autoritatea Naţională a Vămilor, împotriva sentinţei civile nr. 21/CA din 20 februarie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1923/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1940/2006. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
