ICCJ. Decizia nr. 2150/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2150/2006
Dosar nr. 1933/1/2006
Şedinţa publică din 8 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, la data de 18 noiembrie 2005, reclamantul N.M. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5205 din 31 octombrie 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 443/CA din 15 decembrie 2005, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantului, drepturile solicitate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, potrivit probatoriilor administrate în cauză, familia reclamantului a făcut obiectul schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, reglementat prin Tratatul de la Craiova din 1940, fiind strămutată din comuna Rahman, judeţul Durostor, în localitatea Eschibaba, judeţul Tulcea, unde, la 11 iunie 1943, s-a născut, reclamantul N.M.
În raport cu această situaţie de fapt şi apreciind că dispoziţiile legale în materie au un caracter compensator, referindu-se la toate persoanele supuse, direct sau indirect, persecuţiei etnice, instanţa a conchis că acţiunea reclamantului este întemeiată.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru greşita aplicare a prevederilor legale şi susţinând că acestea nu includ printre beneficiarii Legii nr. 189/2000, copii născuţi în perioada strămutării părinţilor.
În sprijinul acestor susţineri a fost invocată adresa Ministerului Justiţiei nr. 72712 din 12 august 2005, potrivit căreia dispoziţiile Legii nr. 189/2000 se aplică numai celor născuţi sau concepuţi, anterior datei strămutării părinţilor, acesta nefiind şi cazul reclamantului care s-a născut în anul 1943.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România, începând cu 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi înainte sau în perioada strămutării, atâta vreme, cât consecinţele traumatizante ale acestei împrejurări au fost suportate de toţi membrii familiei, iar drepturile acordate prin lege au un caracter compensator.
Aşa fiind, instanţa de fond a apreciat judicios ca fiind îndeplinite în cauză cerinţele Legii nr. 189/2000.
Curtea va respinge, de asemenea, apărarea recurentei privind interpretarea dată dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, prin adresa Ministerului Justiţiei mai sus menţionată, întrucât acest act administrativ, prin natura sa, nu poate avea drept consecinţă, modificarea sau completarea legii în baza căreia a fost emis.
Faţă de considerentele expuse şi constatând că, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., nu există, motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 443/CA din 15 decembrie 2005 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 2147/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2151/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|