ICCJ. Decizia nr. 2155/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2155/2006
Dosar nr. 3376/1/2006
Şedinţa publică din 8 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, la data de 22 decembrie 2005, reclamanta P.I.G. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5249 din 30 noiembrie 2005, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiară al Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 31/CA din 16 ianuarie 2006, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi i-a recunoscut reclamantei, beneficiul drepturilor solicitate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că obiectul şi scopul reglementării legale fiind acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au suferit persecuţii etnice, de acestea urmează să beneficieze, atât cei care au suferit nemijlocit aceste persecuţii, cât şi cei asupra cărora persecuţiile s-au răsfrânt în mod indirect, cum este cazul reclamantei care s-a născut în localitatea unde părinţii ei au fost strămutaţi, la data de 17 aprilie 1942, deci în interiorul intervalului menţionat în norma legală.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru greşita aplicare a textelor legale şi susţinând că acestea nu includ, printre beneficiarii Legii nr. 189/2000, copii născuţi în perioada strămutării părinţilor.
În sprijinul acestei susţineri s-au invocat în afara dispoziţiilor legii, şi textul Tratatului româno - bulgar de la Craiova, din 1940, care a ratificat schimbul de populaţie dintre cele două ţări.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată, refugiată sau expulzată în altă localitate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copii născuţi înainte sau în perioada strămutării, atâta vreme, cât consecinţele traumatizante ale acestei experienţe au fost suportate de toţi membrii familiei, iar scopul legii constă în acordarea unor drepturi compensatorii.
Aşa fiind, instanţa de fond a apreciat în mod judicios ca fiind îndeplinite în cauză cerinţele Legii nr. 189/2000.
Faţă de considerentele expuse şi constatând că nu există, potrivit art. 304 şi 3041 C. proc. civ., motive de casare sau modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Curtea va respinge prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 31/CA din 16 ianuarie2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 2151/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2156/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|