ICCJ. Decizia nr. 2241/2006. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2241/2006
Dosar nr. 3141/1/2006
Şedinţa publică din 14 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 15 decembrie 2005, reclamanta C.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 19197 din 24 noiembrie 2005, cu consecinţa obligării pârâtei, la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a născut în perioada de refugiu a părinţilor săi, iar legiuitorul nu a instituit nici o excepţie de la recunoaşterea statutului de refugiat, copiilor născuţi în refugiu.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 21 din 17 ianuarie 2006, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată, obligând pârâta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 22 ianuarie 1943 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2005.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că beneficiază de prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000, şi copiii născuţi în refugiu, întrucât aceştia nu aveau posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, iar privaţiunile impuse părinţilor i-au afectat implicit şi pe aceştia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că reclamanta a fost încadrată abuziv în categoria persoanelor refugiate, prevăzută de art. 2 din HG nr. 127/2002, întrucât nu şi-a schimbat domiciliul şi nici nu a suferit persecuţii din motive etnice.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speţă, în mod legal instanţa a apreciat că şi copilul născut după strămutarea părinţilor, are acelaşi statut, ca aceştia, întrucât a suferit toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile legale menţionate, rezultă din probele administrate în cauză, respectiv: declaraţia martorilor F.L. şi C.L., hotărârea nr. 2559 din 28 februarie 2003, prin care mamei reclamantei i s-a stabilit calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000 şi copia actului de naştere.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 21 din 17 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2240/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2242/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
