ICCJ. Decizia nr. 2242/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2242/2006
Dosar nr. 3399/1/2006
Şedinţa publică din 14 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 27 decembrie 2005, reclamantul R.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5262 din 30 noiembrie 2005 şi stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu consecinţa acordării drepturilor cuvenite, arătând că s-a născut după strămutarea părinţilor săi care au făcut obiectul schimbului de populaţie ca urmare a Tratatului româno - bulgar încheiat la Craiova, în anul 1940.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 22/CA din 12 ianuarie 2006, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată, a constatat că reclamantul are calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 şi a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre în acest sens, cu acordarea drepturilor cuvenite din luna următoare depunerii cererii, pentru perioada 28 aprilie 1944 - 6 martie 1945.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că este de necontestat faptul că reclamantul care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudecăţi pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că intimatul-pârât nu a făcut obiectul schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria, fiind născut după strămutarea părinţilor săi, astfel că nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, aflându-se în una din situaţiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speţă, în mod legal instanţa a apreciat că şi copilul născut după strămutarea părinţilor, are acelaşi statut ca aceştia, întrucât a suferit toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Faptul că reclamantul se încadrează în prevederile legale menţionate, rezultă din probele administrate în cauză, respectiv: copia extras de pe Tabloul evacuaţilor din Cadrilater şi definitivaţi în centrul Camena, comuna Ceamurlia de Sus, judeţul Tulcea, acte de stare civilă.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 22/CA din 12 ianuarie2006 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2241/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2243/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
