ICCJ. Decizia nr. 241/2006. Contencios. Refuz nejustificat răspuns. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 241/2006
Dosar nr. 2082/2005
nr. 8715/1/2005
Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 17 ianuarie 2005, reclamantul F.N. a chemat în judecată Administraţia Naţională a Penitenciarelor Bucureşti şi A.N.P.C., solicitând obligarea acestora să-i răspundă la petiţia înregistrată cu nr. 4/3840 din 21 iulie 2004; să-i comunice rezultatul verificărilor celor semnalate; să-i achite despăgubiri pentru produsele alterate ce i-au fost vândute; daune cominatorii de 1 milion de lei pentru fiecare zi de întârziere şi o penalizare de 1% pe zi din valoarea mărfii alterate, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, deşi a trimis două sesizări către pârâte, în legătură cu vânzarea unor produse alterate, acestea nu i-au comunicat nici un răspuns.
Prin sentinţa civilă nr. 177 din 23 mai 2005, Curtea de Apel Timişoara, a respins acţiunea, ca inadmisibilă, reţinând pentru aceasta că temeiul juridic indicat de reclamant l-a constituit Legea nr. 544/2001, iar potrivit dispoziţiilor art. 10 din acest act normativ, activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice nu prevede şi obligativitatea formulării de răspunsuri la sesizări sau petiţii în afara informaţiilor de interes public.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, F.N. care, în esenţă, a susţinut că cererea sa a vizat refuzul pârâtelor de a-i răspunde la petiţiile adresate.
Recursul este fondat.
Obiectul acţiunii formulate de reclamantul F.N. priveşte în mod expres refuzul de a i se soluţiona cererea adresată pârâtelor, reţinut, de altfel, corect de către instanţa fondului.
Cu toate acestea, preluând pur şi simplu temeiul juridic invocat de reclamant - Legea nr. 544/2001, acţiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, soluţie vădit nelegală şi netemeinică.
Dacă în ce priveşte obiectul acţiunii, acesta nu poate fi schimbat, temeiul juridic invocat de parte nu poate lega instanţa care, dimpotrivă, în exercitarea rolului său activ este obligată să dea acţiunii, calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant, având în vedere natura dreptului şi scopul urmărit de acesta prin exercitarea acţiunii.
Astfel fiind, cum prin acţiune, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor să-i comunice răspunsul la sesizările adresate la 21 iulie 2004 şi, respectiv, 22 iulie 2004, cu nr. 4/3840, iar în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, în vigoare la momentul formulării acţiunii, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, urmează a se dispune, în conformitate cu dispoziţiile art. 313 C. proc. civ., casarea sentinţei Curţii de Apel Timişoara şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă, în vederea soluţionării cererii reclamantului, în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul F.N. împotriva sentinţei civile nr. 177 din 23 mai 2005 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 240/2006. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 244/2006. Contencios. Anulare act... → |
|---|
