ICCJ. Decizia nr. 3108/2006. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare, anularea hotărârii nr. 58 din 16 februarie 2005, emisă de pârâtă și în consecință, obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiată și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
în susținerea acțiunii, reclamanta a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă, declarațiile autentificate ale unor martori care atestă că în urma Dictatului de la Viena, părinții ei au fost obligați să părăsească localitatea Ciucea, plecând cu familia în localitatea Turda, județul Cluj.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 54/CA din 17 martie 2006, Curtea de Apel Oradea, judecând cauza în fond după casare, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 58 din 16 februarie 2005, emisă de pârâtă, obligând-o să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de această lege.
Pentru a adopta această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta, împreună cu părinții ei, a fost refugiată din localitatea Ciucea, cedată Ungariei în urma Dictatului de la Viena, în toamna anului 1940 și au stat în localitatea Turda, care a rămas pe teritoriul României.
împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe motiv că schimbul de domiciliu al reclamantei nu s-a datorat persecuției etnice.
Examinând cauza și sentința atacată, Curtea a constatat că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații prevăzute de lege.
Prin persoană care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor persoanelor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor etnice.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada că reclamanta, împreună cu familia, s-a refugiat din localitatea Ciucea, în localitatea Turda, în perioada 1940 - 1945, în mod corect instanța de fond a reținut că aceasta a suportat consecințele morale și materiale ale refugiului și este îndreptățită să se bucure de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
în consecință, pentru aceste considerente și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.
← ICCJ. Decizia nr. 3105/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4660/2006. contencios → |
---|