ICCJ. Decizia nr. 3124/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3124/2006
Dosar nr. 4722/1/2006
Şedinţa publică din 28 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 24 din 27 ianuarie 2006, a admis acţiunea formulată de reclamanta D.S., a anulat hotărârea nr. 1720 din 18 noiembrie 2005, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei, calitatea de refugiată pentru perioada 2 octombrie 1941 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea sentinţei civile pronunţate, curtea de apel, pe baza probatoriului administrat, a reţinut că părinţii reclamantei, în urma cedării Ardealului de Nord, s-au refugiat, în luna septembrie 1940, din satul Careii Mari, judeţul Sălaj, în oraşul Deva, judeţul Hunedoara, datorită persecuţiilor de natură etnică suferite în localitatea de domiciliu, iar reclamanta D.S., născută la data de 2 octombrie 1941, în localitatea Orăştie, beneficiază de prevederile OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, care nu fac nici o distincţie între persoanele care au fost efectiv refugiate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu.
În ceea ce priveşte adresa Ministerului Justiţiei, potrivit căreia beneficiază de prevederile OG nr. 105/1999, copiii născuţi în timpul călătoriei spre localitatea de refugiu sau concepuţi înainte de strămutare şi născuţi după strămutarea părinţilor în acea localitate, curtea de apel a reţinut că aceasta cuprinde punctul de vedere al unor autorităţi publice care nu poate avea ca efect restrângerea sferei de aplicare a legii.
Împotriva sentinţei civile a Curţii de Apel Alba Iulia a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi reiterând aspectele expuse în întâmpinarea depusă la dosarul de fond, referitoare la faptul că reclamanta D.S. s-a născut la peste un an de la data refugiului părinţilor săi, astfel că nu a suferit persecuţii pe motive etnice, în sensul OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză, dispoziţiile legale incidente pricinii şi raportat la art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În fapt, ceea ce se contestă de către recurenta-pârâtă, este acordarea beneficiului OG nr. 105/1999, persoanelor născute ulterior strămutării părinţilor.
În cauză, este necontestat faptul că părinţii intimatei-reclamante (tatăl D.R. şi mama D.S.A.) s-au refugiat în luna septembrie 1940, din satul Careii Mari, judeţul Sălaj, în oraşul Deva, judeţul Hunedoara, aşa cum rezultă şi din fişa nr. 1774 din 31 iulie 1942 a Secretariatului de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului - Comisariatul General al Refugiaţilor din Nordul Transilvaniei.
În această privinţă, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că, din interpretarea prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că atât obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
De asemenea, întemeiat, curtea de apel a apreciat că reclamanta, născută ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate şi a refugiului.
Interpretarea instanţei de fond este în acord şi cu aspectele reţinute de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005. Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că: „stabilirea drepturilor ce se acordă cu caracter reparatoriu şi a persoanelor beneficiare ţine de opţiunea liberă a legiuitorului, cu condiţia să nu instituie tratament juridic diferit pentru persoane care se află în situaţii identice. Toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de aceleaşi drepturi. Stabilirea faptului dacă o persoană sau alta se încadrează ori nu în vreuna dintre măsurile de persecuţie prevăzute în ipoteza normei juridice reprezintă o problemă de aplicare a legii, de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti".
Pe cale de consecinţă, a primi criticile ar echivala cu acceptarea aplicării unui tratament diferenţiat, discriminatoriu, în cazul unor persoane aflate în aceeaşi situaţie, aceea de refugiu, fie că s-au refugiat efectiv, cum este cazul părinţilor reclamantei, fie că s-au născut în refugiul părinţilor, cum este cazul reclamantei D.S.
În ceea ce priveşte adresa Ministerului Justiţiei, invocată de recurenta-pârâtă, atât în faţa instanţei de fond, cât şi în susţinerea recursului, Înalta Curte constată că, întemeiat, curtea de apel a înlăturat interpretarea pe care aceasta o cuprinde cu privire la aplicarea OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare. În plus, se reţine că această adresă reprezintă o corespondenţă administrativă purtată între organe ale administraţiei publice în legătură cu interpretarea dispoziţiilor legii, care nu este obligatorie pentru instanţa de judecată.
Faţă de cele arătate, Curtea constată că sentinţa civilă atacată este legală şi temeinică, urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., să fie respins recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinţei civile nr. 24 din 27 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2006.
Părțile dosarului
(conform datelor publicate pe portalul instanțelor)
- CASA JUDETEANA DE PENSII HUNEDOARA - Recurent (Pârât)
- DREGHICI STELA ROMA ILEANA - Intimat (Reclamant)
Termenele dosarului
| Dată de ședință | Oră începere ședință | |
|---|---|---|
| 28.09.2006 | 9:00 |
|
| ← ICCJ. Decizia nr. 3123/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3125/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
