ICCJ. Decizia nr. 3181/2006. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3181/2006
Dosar nr. 1812/1/2006
Şedinţa publică din 2 octombrie 2006
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Contestatoarea Parohia Ortodoxă Română Salva, judeţul Bistriţa Năsăud, a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 68 din 12 ianuarie 2006, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 3657/1/2005 (nr. 811/2005), apreciind că este vădit netemeinică şi nelegală, fiind dată cu încălcarea esenţială a legii. S-a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate, rejudecarea recursului şi admiterea acestuia, iar pe fondul cauzei, admiterea plângerii contestatoarei şi desfiinţarea deciziei nr. 298 din 24 mai 2004 a Comisiei speciale de retrocedare a unor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
Contestatoarea nu a indicat temeiul de drept al contestaţiei şi nu a precizat motivele acesteia, conform obligaţiei impuse la termenul din 21 martie 2006, în scriptele depuse la dosar făcându-se referire numai la aspecte circumscrise fondului cauzei, vizând, în esenţă, faptul că imobilul nu a fost preluat niciodată de stat sau altă instituţie, astfel încât nu face obiectul Legii nr. 501/2002, cu modificările ulterioare, iar Primăria comunei Salva a revenit ulterior asupra erorilor cuprinse în actul care a stat la baza deciziei de retrocedare.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de art. 317-321 C. proc. civ. Potrivit art. 317 C. proc. civ., contestaţia în anulare obişnuită poate fi exercitată împotriva oricăror hotărâri judecătoreşti irevocabile, atunci când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii sau când hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă, în speţă nefiind invocate aspecte care să fie circumscrise vreunuia din cele două motive expres şi limitativ prevăzute de acest text.
Art. 318 C. proc. civ., reglementând contestaţia în anulare specială, precizează „in terminis" că pot constitui obiect al acesteia, numai hotărârile instanţelor de recurs şi prevede doar două motive pentru admisibilitatea ei, respectiv când dezlegarea dată prin hotărârea instanţei de recurs este rezultatul unei greşeli materiale, ceea ce în speţă nici nu s-a invocat şi nici nu poate fi reţinut sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, „a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare".
Evident, aspectele de fond la care a făcut referire contestatoarea, nu pot fi examinate în cadrul contestaţiei în anulare, prin prisma acestui din urmă motiv, instanţa fiind ţinută doar de verificarea îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 318 teza a II-a C. proc. civ., referitoare la omisiunea de pronunţare asupra vreunui motiv de casare.
Analizându-se actele dosarului nr. 3657/1/2005 (nr. 811/2005) s-a constatat că prin Decizia atacată au fost examinate toate aspectele invocate în memoriul de recurs, astfel încât cerinţele de admisibilitate impuse de acest text de lege nu sunt îndeplinite.
Prin urmare, contestaţia în anulare va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de Parohia Ortodoxă Română Salva împotriva deciziei nr. 68 din 12 ianuarie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3180/2006. Contencios. Anulare acte emise de... | ICCJ. Decizia nr. 3182/2006. Contencios → |
|---|
