ICCJ. Decizia nr. 3219/2006. Contencios
| Comentarii |
|
1. Prin sentința civilă nr. 412 din 13 aprilie 2006 a Tribunalului Suceava, pronunțată în dosarul nr. 1696/2005, a fost declinată, în favoarea Curții de Apel Suceava, competența de soluționare a contestației formulate de numita S.N. împotriva deciziei nr. 72 din 29 septembrie 2005 a Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, prin care reclamantei i-a fost respinsă plângerea la decizia nr. 1 din 27 ianuarie 2005 a Comisiei de jurisdicție profesională a Colegiului Județean al Medicilor Suceava.
Pentru a hotărî astfel, instanța a considerat că actul administrativ atacat a fost emis de o comisie care funcționează în cadrul unei autorități centrale în domeniul exercitării profesiunii de medic, astfel încât, sub incidența art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența aparține curții de apel.
2. Prin sentința civilă nr. 186 din 6 iulie 2006 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 3270/2006, a fost declinată competența de soluționare a cauzei către prima instanță învestită.
Pentru a hotărî astfel, instanța a considerat că Legea nr. 554/2004, dreptul comun în materia contenciosului administrativ, nu este aplicabil în speță, unde prevalează legea specială: art. 451 din Legea nr. 95/2006 prin reforma în domeniul sănătății, text care prevede că împotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplină se poate formula acțiune la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea medicul intimat.
3. Legal sesizată cu soluționarea conflictului negativ de competență sus arătat, Curtea constată:
Contestatoarea S.N. a formulat, în calitate de fostă pacientă, o plângere împotriva medicului D.G., la data de 28 octombrie 2004.
Soluționarea plângerii, în cele două grade de jurisdicție administrativă specială, s-a supus procedurii prevăzute de dispozițiile art. 69-78 din Legea nr. 306/2004, lege aplicabilă la data formulării petiției.
Decizia Comisiei de disciplină a fost emisă la 29 septembrie 2005 și atacată în instanță la 28 octombrie 2005, ambele momente aflându-se sub imperiul legii sus menționate.
Așadar, Curtea de Apel Suceava a stabilit competența în mod greșit, numai sub aspectul temeiului juridic, reținând incidența unei legi care nu exista la data formulării contestației prin care a fost învestită instanța.
Soluția ei este, însă, în principiu, corectă, întrucât instanța competentă, atât potrivit legii vechi, cât și celei noi, este aceeași: tribunalul.
Este adevărat că dispozițiile art. 78 din Legea nr. 306/2004 prevăd calea de atac, termenul de formulare și instanța competentă, numai pentru situația în care medicul este sancționat disciplinar, iar instanța este tribunalul în raza căreia acesta își desfășoară activitatea.
Pe de altă parte, potrivit art. 71 alin. (2) din aceeași lege, Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România judecă contestațiile formulate împotriva deciziilor comisiilor teritoriale de disciplină, în situația respingerii plângerii persoanei care a făcut sesizarea. Dar textul nu prevede expres și procedura de soluționare a plângerilor împotriva deciziilor acestei din urmă comisii și nici instanța competentă.
Această lacună a legii nu se poate complini, recurgând la Codul de procedură civilă, ca drept comun în materie de competență, ci la dispozițiile art. 78 din Legea nr. 306/2004, ca lege specială în materia răspunderii medicilor, pentru argumente de analogie: soluțiile alternative ale aceleiași proceduri jurisdicționale declanșate de plângerea împotriva unui medic, trebuie supuse controlului judiciar la aceeași instanță: tribunalul în raza căruia medicul în cauză își desfășoară activitatea.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3176/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3111/2006. Contencios → |
|---|
