ICCJ. Decizia nr. 3333/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

Decizii ICCJ 2006 (Contencios administrativ)

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3333/2006

Dosar nr. 27.566/2/2005

Şedinţa publică din 11 octombrie 2006

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 273 din 8 februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de SC I.A.C. SRL Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că avizul a cărui anulare se solicită, nu există, întrucât, potrivit art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 88/1993, doar rapoartele pozitive al C.N.E.A.A. sunt supuse acestei proceduri, or rapoartele din anul 1995, cât şi cele din anii 2000 şi 2001 nu au propus autorizarea funcţionării unor specializări din cadrul institutului.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal, reclamanta, invocând, în drept prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9, precum şi cele ale art. 3041 C. proc. civ.

Recurenta susţine că instanţa de fond nu a avut rol activ în elucidarea cauzei, în sensul că nu a făcut demersuri pentru obţinerea actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat. Instanţa a interpretat greşit prevederile art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 88/1993, conchizând că nu trebuie emis avizul în discuţie, când, de fapt, emiterea acestuia era obligatorie.

De asemenea, recurenta arată că există contradicţie între considerente şi dispozitiv, în sensul că soluţia care s-ar fi impus, urmând raţionamentul instanţei, era de respingere a acţiunii ca lipsită de obiect, iar nu ca neîntemeiată.

În întâmpinarea formulată în recurs, la data de 7 iulie 2006, intimatul Ministerul Educaţiei şi Cercetării invocă aceleaşi apărări, ca la instanţa de fond, susţinând că hotărârea este legală, întrucât avizul atacat nu există.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma recursului declarat, Înalta Curte constată:

Judecătorul fondului a manifestat rol activ, în condiţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., stăruind, prin măsurile dispuse prin încheierile de la 26 octombrie 2005, 23 noiembrie 2005 şi 11 ianuarie 2006, în clarificarea situaţiei de fapt, prin solicitarea depunerii de către pârât a actului atacat, precum şi a documentaţiei aferente, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Răspunsul pârâtului, în sensul că avizul atacat nu există, a făcut, însă, inutil orice demers suplimentar.

Cât priveşte controversa legată de interpretarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 88/1993, Înalta Curte consideră că în lipsa actului a cărui anulare se solicită, orice discuţie privind obligativitatea sau, dimpotrivă, lipsa obligaţiei legale de emitere a acestuia, este inutilă. O astfel de problemă trebuie clarificată numai în ipoteza vizată de art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, a refuzului nejustificat, ceea ce nu este cazul în speţă, faţă de petitul cererii de chemare în judecată: „anularea în totalitate a actului administrativ - avizul ministrului".

În fine, în ceea ce priveşte ultimul motiv de recurs, Înalta Curte reţine că cererea de chemare în judecată viza şi obligarea pârâtului la plata unor daune materiale şi morale de 10.000 lei, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a acţiunii vizând cererea în întregul său. Este adevărat, însă, că pentru mai multă vigoare juridică, instanţa de fond ar fi trebuit să constate pe capătul de cerere principal, lipsa obiectului acestuia, însă, în sine, această eroare procedurală nu este aptă să atragă nulitatea sentinţei decât în condiţiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., care nu sunt întrunite în cauză, întrucât soluţia de respingere este legală.

Petru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de faţă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC I.A.C. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 273 din 8 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2006.

← ICCJ. Decizia nr. 3331/2006. Contencios. Anulare act...  ICCJ. Decizia nr. 3337/2006. Contencios. Anulare act de control... →

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3333/2006. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs